Proiectul Calimera este finaţat de către Comisia europeană prin
PROGRAMUL IST

 

 
Calimera Report cover with logoGhidurile Calimera

 

 

Aplicaţii culturale:

Acces la resurse electronice prin instutuţii

culturale locale

 

 

 

 

Ghiduri de bune

practici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Ghidurile Calimera

Cuprins

 

Introducere

Secţiunea 1: Ghidurile de politică socială

 

1.    Incluziune socială

Factori de risc ai excluderii sociale

Grupurile cu risc (de excludere socială)

Folosirea IST pentru combaterea excluderii sociale

Servicii mobile

Probleme de accesibilitate

 

2.    Identitatea şi coeziunea culturală

Diversitate culturală

Coeziunea comunităţii

Creare de conţinut

Informaţii comunitare culturale

Conţinut cultural variat

 

3.    eGovernment and Citizenship    

Integrarea procesului

Furnizare de servicii

Interoperabilitate

Informaţii comunitare

Consultare

Participare activă

Construirea comunităţii

Promovarea accesului la serviciile publice

 

4.    Învăţământul (formal şi informal)

Copii şi şcoli

-   Servicii online pentru copii

Adulţi

-   Aptitudini de bază şi competenţe cheie

-   Alfabetizarea digitală

-   Aptitudini în legătură cu ocuparea unui loc de muncă

Acreditarea

Impactul

e-Învăţare

-         Medii de învăţare vituală

-         Medii de învăţare dirijată

-         Televiziune interactivă  

-         Învăţământ mobil

 

5.    Dezvoltarea economică şi socială

Turism cultural

Turism pentru determinarea arborelui genealogic

Investiţii interne

Resurse de informare

Servicii de informare

Managementul cunoaşterii

Plăţi şi licenţe

Furnizare de servicii

Aptitudinile personalului

Regenerarea zonelor învecinate

Cultura industrială

Publicitate, marketing şi analiză

 

                             Secţiunea 2: Ghidurile de management     

 

1.    Planificarea strategică

Planificarea strategică

Strategii culturale

Planificarea proiectului

Planificarea afacerii

 

2.    Cooperare şi parteneriate

Partneriate strategice

Parteneriate inter-disciplinare

Parteneriate în acelaşi domeniu

Parteneriate cu sectorul educaţional

Parteneriate cu sectorul de voluntariat

Parteneriate cu industria şi sectorul privat  

Tipuri de parteneriate

Iniţieri de parteneriate

Organizarea de parteneriate

Fonduri pentru parteneriate

Menţinerea parteneriatelor

 

3.    Modele de afaceri

Oportunităţi de finanţare şi financiare

Softuri gratuite şi Open Source

Surse externe

Furnizori de servicii

Contracte la nivel de service

Reţele

Drepturi de proprietate intelectuală

Gestionarea relaţiilor cu clienţii

 

4.    Probleme de personal       

Recrutare

Deprinderi

Pregătire profesională

Perfecţionare profesională continuă (CPD)

Probleme interdisciplinare

Surse externe

 

5.    Performanţă şi evaluare

Statisticile bibliotecilor publice

Statisticile muzeelor

Statisticile arhivelor

Măsurătorile de performanţă

Noi măsurători statistice 

Comparaţii (metrice şi de proces)

Măsurătorile valorii şi impactului

Instrumentar practic pentru măsurarea valorii şi impactului

Chestionare standardizate

Standarde

Măsurarea utilizării resurselor electronice

Noi măsurători statistice pentru evaluarea serviciilor

eMetrica

 

6.    Probleme legale şi de drepturi

Copyright-ul (drepturile de autor)

Copyright-ul şi efectele sale asupra accesului

Efectele copyright-ului asupra împrumutului public

Copyright-ul şi sistemele tehnice de protecţie

Punerea în aplicare a Directivei DPI

Societăţi de licenţe colective

Baze de date

IPR în Metadate

Copyright, arhivare, prezervare şi conservare

Orientare în digitizare

Licenţiere

Protecţia datelor şi intimitate

Folosirea în comun a datelor

Libertatea informaţiei

Refolosirea informaţiei din sectorul public

e-Comerţul

Accesibilitate pentru persoane cu dizabilităţi

 

                                    Secţiunea 3: Ghidurile tehnice            

1.    Tehnologiile şi infrastructura subiacente

XML (eXtensible Markup Language)  

Servicii web

Web-ul semantic

Serviciile Web-ului semantic

Reţele 

Bandă largă

Fibra optică  

Satelit

Wireless  

WiFi  

 

2.    Digitizare

Planificarea şi succesiunea de activităţi

Considerente financiare

Selecţia

Hard and soft

Formate de fişier

Standarde

IPR

Designul şi prezentarea

Stocare

 

3.    Prezervare digitală

Selecţia

Prezervarea tehnologiei

Emularea tehnologiei

Migrarea datelor

Autenticitatea

Stocarea

Conservarea

Procedurile de recuperare după dezastre

Formate

Suporturi

Standarde

Arhivarea webului şi arhivarea domeniului

Implicaţii asupra personalului

Implicaţii administrative şi legale

 

4. Descrierea resurselor

Interoperabilitate

Metadate

Standarde pentru metadate specifice domeniilor

Descriptori la nivel de colecţie

Terminologie

Ontologii

Identificarea obiectelor

 

5. Descoperire şi regăsire

Interoperabilitate

Motoare de căutare

Lista site-urilor recomandate

Repertorii şi portaluri

Căutare încrucişată

Grupări

Regăsirea imaginilor

Rezultate

Webul semantic

 

6.    Managementul contextului şi al conţinutului

Contextualizare

CMS (Sisteme de management al conţinutului)

ERM (Managementul înregistrărilor electronice)

DAM (Sisteme de management al valorilor digitale)    

Sisteme de management al colecţiilor

Sisteme integrate pentru muzee, biblioteci şi arhive

GIS (Sisteme informatice geografice)     

 

7.    Servicii multimedia

Infrastructra

Formate multimedia

-         e-cărţi and seriale electronice

-         Media pe internet

-         Muzica şi sunet

-         Fotografie digitală

-         Difuzarea materialelor audio-vizuale

-         Standarde şi interoperabilitate

Sisteme informatice geografice

Realitate virtuală

Vizualizare

Dispozitive electronice senzoriale

Canale de transmisie

-         Internetul

-         TV digitală

-         Chioşcuri

-         Videoconferinţe

-         Servicii mobile

-         Tururi ghidate

 

8.    Interactivitate

Realitatea virtuală

Interacţiunea om-computer

Tehnologia jocurilor pe calculator

Crearea conţinutului

Interacţiunea cu utilizatorii

Servicii de răspuns la interogări

Expoziţii interactive

 

9.    Multilingualism

Limbile europene

Includerea socială

Limbaje de semne

Regăsirea informaţiei

Tezaure multilingve

Site-uri web multilingve

Moduri de scriere

Fonturi şi tastaturi

Transliterare, transcriere şi fişiere de autoritate

Traducere automată

Traducerea vocală

 

10.            Personalizare

Autentificarea utilizatorului

Intimitatea

Smartcarduri şi carduri de acces

Sisteme de plată

Personalizare

Sisteme de recomandare

Regăsirea personalizată a informaţiilor

Portaluri

Forumuri interactive şi comunităţi online

Muzee, biblioteci şi arhive virtuale

Etichete inteligente

Tehnologia agenţilor

Acces mobil

Educaţie permanentă

Implicaţii pentru rolul şi pregătirea personalului

 

11.            Accesibilitate pentru persone cu dizabilităţi

Disabled people and their needs

Physical access

Access to information

Intellectual access

Virtual access

Web accessibility

Legislation and guidelines

 

12.            Security

Securitatea reţelelor

Firewall-uri

Programe antivirus

Autentificarea utilizatorului

Licenţe

DRM (Administrarea drepturilor digitale)

Criptografie

Semnături digitale

Filigrane digitale

Steganografie

Sisteme automate de plată

Protocolul SSL (Secured Sockets Layer)

Autenticitate şi integritate

Depozitare digitale securizate

Nume de domenii

Securitatea informaţiei

RFID

                                               INTRODUCERE                       

 

Aceste ghiduri au fost realizate de către Acţiunea de Coordonare CALIMERA finanţată în cadrul Programului Cadru Şase (FP6) Tehnologiile Societăţii Informaţionale (IST) al Comisiei Europene.

 

Scopul lor este să le furnizeze celor care elaborează politica şi specialiştilor care lucrează în instituţiile culturale de la nivel local (în special în biblioteci publice, muzee şi arhive) o prezentare concisă şi relevantă cu privire la modul în care sunt folosite noile tehnologii în prezent. Ghidurile sunt menite să explice cât mai clar modul în care aceste tehnologii pot fi folosite în vederea dezvoltării de servicii digitale menite să satisfacă nevoile reale ale utilizatorilor – sociale, culturale şi economice – în vederea facilitării adoptării lor cât mai larg şi stimulării creativităţii în cadrul comunităţii noastre de specialişti. Ele sunt menite, de asemenea, să sprijine o mai bună înţelegere a modului în care serviciile culturale locale pot juca un rol important în îndeplinirea obiectivelor principale de politică în Europa, inclusiv a celor aparţinând Planului de Acţiune e-Europe [1].

Ghidurile le continuă pe cele realizate de Reţeaua Tematică PULMAN în cadrul FP5 [2] care au fost publicate în 2002/2003 şi traduse în 26 de limbi. Ghidurile CALIMERA sunt organizate conform unei structuri asemănătoare. Principala diferenţă constă în faptul că ghidurile CALIMERA nu numai că actualizează versiunea anterioară ci îşi şi extind aria la serviciile oferite de arhive şi muzee, pe lângă cele oferite de bibliotecile publice. Planuri similare există pentru a fi traduse în numeroase limbi europene în prima parte a anului 2005. Toate versiunile sunt disponibile pe pagina web a CALIMERA [3].

 

Există trei ghiduri separate în total. Acestea sunt structurate ca trei grupe principale care tratează probleme Sociale, de Management şi Tehnice. Pentru a putea fi uşor folosite de către cei care iau deciziile şi care nu dispun de timp suficient, este disponibil, de asemenea, un sumar al fiecărui ghid, pe lângă versiunea completă. Ultima parte a fiecărui ghid conţine o serie de legături către aplicaţii inovatoare de tehnologie care implică sau afectează instituţiile culturale locale, legături menite a-i ajuta pe utilizatori să evalueze principalele progrese din Europa din propriul lor punct de vedere.

 

Coordonarea ghidurilor CALIMERA a fost preluată de Consiliul Judeţean Essex (Marea Britanie), un partener la Acţiunea de Coordonare, sub îndrumarea editorială generală a Julia Harrison. Cu toate acestea, s-au înregistrat contribuţii din partea unui mare număr de experţi din Uniunea Europeană şi din ţările vecine, prin participarea la workshop-uri, prin pledoarii scrise şi criticism editorial. Am dori să le mulţumim tuturor celor care au participat atât de entuziast şi eficient la realizarea ghidurilor cât şi celor care se ocupă de traducerea lor.

 

În timpul ultimei faze a CALIMERA, care se termină în mai 2005, va fi lansat pe pagina web un Forum de Bune Practici pentru a permite discuţii detaliate cu privire la conţinutul acestor ghiduri. Sperăm ca mulţi membri ai comunităţii de specialişti să participe la dezvoltarea ulterioară a ideilor şi la identificarea bunelor practici.

 

În final, aş dori să subliniez faptul că conţinutul ghidurilor este disponibil în mod gratuit pentru republicare. Singurul lucru de care aveţi nevoie este o confirmare a sursei şi a finanţării din partea Comisiei Europene în cadrul programului IST. Am fi încântaţi să le furnizăm editorilor, la cerere, logo-urile necesare etc.

 

Robert Davies

Coordonator ştiinţific

CALIMERA

rob.davies@mdrpartners.com

 

                                                    REFERINŢE                            

 

[1] e-Europe Action Plan

http://europe.eu.int/information_society/eeurope/2005/all_about/action_plan/index_en.htm

 

[2] PULMAN Thematic Network http://www.pulmanweb.org

 

[3] CALIMERA http://www.calimera.org


Ghidurile Calimera

Secţiunea 1:

Ghidurile de politică socială

 

 


Ghidurile Calimera

INCLUZIUNEA SOCIALĂ

 

                                                    DOMENIU                            

 

Problemele abordate în acest ghid sunt:

Factori de risc ai excluderii sociale

Grupurile cu risc (de excludere socială)

Folosirea IST pentru combaterea excluderii sociale

Servicii mobile

Probleme de accesibilitate

 

                                        PROBLEME DE POLITICĂ                  Înapoi la domeniu

 

Factori de risc ai excluderii sociale                                        Înapoi la domeniu

 

Factorii de risc care favorizează sărăcia şi excluderea socială includ:

 

Uniunea Europeană se angajează să avanseze în direcţia eradicării sărăciei şi excluderii sociale. Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a recunoscut faptul că este inacceptabilă extinderea sărăciei şi a excluderii sociale. Crearea unei Uniuni Europene inclusive a fost considerat elementul esenţial în îndeplinirea obiectivului strategic pe zece ani al Uniunii, acela de creştere economică durabilă, locuri de muncă mai multe şi mai bune, o mai mare coeziune socială şi eradicarea sărăciei. A fost lansat un Program de Acţiune al Comunităţii, şi fiecare din statele membre ale Uniunii Europene a fost obligat să pregătească şi să implementeze Planul Naţional de Acţiune pentru incluziune socială bazat pe obiectivele specifice adoptate la Consiliul European de la Nisa [1]. Unele ţări au, de asemenea, politici naţionale de incluziune socială.

 

Provocarea pentru instituţiile de moştenire culturală o reprezintă nevoia de a armoniza legislaţia, rapoartele şi iniţiativele importante şi de-a le integra în serviciile lor. Politicile lor ar trebui să ţină cont de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului [2], Convenţia Europeană asupra Drepturilor Omului [3], Strategia Uniunii Europene pentru Persoanele cu Dizabilităţi [4] şi Programul de Acţiune al Comunităţii pentru Combaterea Excluderii Sociale 2002-2006 [5].

 

Instituţiile de moştenire culturală sunt ideal situate pentru a putea contribui eficient la regenerarea comunităţii prin iniţierea unei iniţiative de a ajunge la acei oameni care sunt în pericol de a fi excluşi social în localitatea lor şi, de asemenea, pentru a putea contribui la întărirea coeziunii sociale în zona sau regiunea lor. Acest lucru implică adoptarea unor măsuri pozitive pentru incluziune socială, adaptarea şi extinderea ariei de servicii oferite, crearea de noi legături şi parteneriate cu comunitatea şi provocarea unora din valorile şi practicile lor cele mai tradiţionale. Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot sprijini procesul de învăţare, scăderea numărului de crime, dezvoltarea rurală, regenerarea economică şi culturală, diversitatea culturală, creativitatea, re-calificarea, e-guvernarea şi democraţia, apartenenţa la comunitate, spiritul civic şi identitatea culturală, fiecare dintre acestea contribuind la incluziunea socială.

 

                                   GHIDURI DE BUNE PRACTICI            Înapoi la domeniu

 

Acest ghid se aplică în egală măsură muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor. Există multe posibilităţi de cooperare între toate cele trei domenii.

 

Arhivele, create de indivizi, familii, mediul de afaceri sau instituţii, ne redau trecutul, arătându-ne cum am ajuns să fim ceea ce suntem ca indivizi, comunităţi şi naţiuni. Cunoaşterea istoriei duce la o mai bună înţelegere a propriei persoane, a propriilor comunităţi şi a variatei noastre moşteniri culturale. Arhivele ne permit accesul la evenimentele istorice prin intermediul documentelor, corespondenţei, filmului, înregistrărilor, hărţilor, planurilor, desenelor, posterelor, fotografiilor – surse primare de istorie.

 

Muzeele, prin abordări atente ale colecţiilor, expoziţiilor, programărilor şi interpretărilor pot ajuta la conturarea sentimentului de apartenenţă ale unor grupuri care este posibil să fi fost marginalizate, ele pot încuraja respectul reciproc, toleranţa şi înţelegerea între diferite comunităţi, să combată discriminarea şi să elimine stereotipurile care stimulează intoleranţa.

 

Bibliotecile le-au oferit oamenilor, încă de la început, materiale şi resurse de informare, educaţionale şi de petrecere a timpului liber. Acum, ele le pot oferi celor care nu deţin un calculator, posibilitatea de-a folosi Internetul în scopuri de informare şi comunicare, pot oferi facilităţi de scriere a temelor pentru copiii care provin din familii excluse social, servicii virtuale la care să aibă acces cei care nu se pot deplasa sau persoanele izolate şi multe altele. U.E. a recunoscut contribuţia pe care bibliotecile o pot avea, oferindu-le asistenţă financiară prin Fondul Social European (ESF), programul EQUAL [6] care testează modalităţi noi de combatere a discriminării şi inegalităţii la care sunt supuşi cei care au sau îşi caută un loc de muncă.

 

Fiind mai aproape de comunităţile lor, instituţiile locale pot avea un impact mai mare decât instituţiile naţionale, în special atunci când încurajează indivizii şi grupurile să îşi creeze propriile lor colecţii sau arhive ale comunităţii, sau să participe ca voluntari. În comparaţie cu instituţiile naţionale mari, ele pot părea mai puţin intimidante şi mai puţin constrânse de proceduri birocratice, ceea ce le permite să răspundă mai repede solicitărilor şi să fie mai flexibile. Legătura cu instituţiile de moştenire culturală poate avea un impact pozitiv asupra vieţii oamenilor prin creşterea respectului de sine şi a încrederii în propriile forţe, permiţând noi calificări şi asigurând modalităţi de explorare a unui sentiment al identităţii şi apartenenţei.

 

Grupurile cu risc (de excludere socială)                                                Înapoi la domeniu

Unele instituţii locale din Europa oferă deja servicii pentru următoarele grupuri cu risc (de excludere socială) deşi furnizarea lor nu este, sub nici o formă, adecvată geografic sau potrivit tipului sau calităţii serviciului:

 

Instituţiile culturale pot, în continuare, combate excluderea socială prin:

 

Folosirea IST pentru combaterea excluderii sociale             Înapoi la domeniu

În epoca modernă este important ca toţi oamenii să aibă acces la facilităţile IST care invadează din ce în ce mai mult orice aspect al vieţii comunităţii. Pentru majoritatea locurilor de muncă se cere un anumit nivel de cunoştinţe IST, iar a-ţi face cumpărăturile, a merge la bancă sau chiar a-ţi petrece timpul liber implică folosirea facilităţilor IST. Instituţiile culturale locale deţin un loc important în reducerea disparităţilor digitale existente între cei care au şi cei care nu au acces la tehnologie prin asigurarea accesului pentru public la serviciile digitale.

 

Având o rată mare a şomajului, buget mic sau persoane cu un nivel scăzut de educaţie printre locuitorii lor, doar puţine zone dezavantajate, atât din mediul rural cât şi din mediul urban,

dispun de Internet. Acest lucru are consecinţe asupra economiei locale, dar şi asupra nivelului de trai al celor care trăiesc în aceste regiuni, subliniind importanţa facilităţilor de acces pentru public. (A se vedea ghidul privind Dezvoltarea economică şi socială).

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele colecţionează, prezervă şi organizează materialele, în mod tradiţional, ca obiecte fizice. IST permite crearea unor surogate digitale care pot fi organizate diferit de ex. după subiect. Moştenirea culturală a unei comunităţi  poate fi înregistrată ca o colecţie de cărţi, obiecte, fotografii, documente, documente de istorie orală, documente audio-video inter-relaţionate etc. pentru care se pot efectua căutări după cuvânt cheie, subiect sau text liber. Aceasta poate fi o modalitate de furnizare a serviciilor inclusive social deoarece le permite oamenilor să folosească colecţiile corespunzător propriei lor pregătiri şi în funcţie de împrejurări, crescând astfel sentimentul apartenenţei lor la comunitatea respectivă. (A se vedea ghidul privind Identitatea şi coeziunea culturală).

 

Exemple de modalităţi în care IST pot fi folosite la grupurile cu risc (de excludere socială) includ:

 

Servicii mobile                                                               Înapoi la domeniu

Abordările inovatoare ale furnizării serviciilor pot rezulta într-un serviciu de calitate excepţională care este disponibil tuturor, în special atunci când un procent mare din populaţia locală sau regională locuieşte în zone rurale sau în oraşele mici. Mulţi oameni care trăiesc în zonele rurale sunt  bogaţi, dar distanţa, izolarea geografică, gradul redus de acces la locuri de muncă, transport, servicii şi alte oportunităţi sunt principalele probleme cu care se confruntă grupurile cu risc (de excludere socială) din zonele rurale. Serviciile mobile pot fi folosite pentru furnizarea unor servicii comunităţilor şi şcolilor mici şi indivizilor, acasă la ei, ca de exemplu activităţi de artă, expoziţii, campanii de informare şi servicii de bibliotecă. Dezvoltările tehnologice ca banda largă, reţelele optice şi Sistemele Geografice de Informaţii (GIS) oferă mai multe căi de furnizare a serviciilor, indivizilor, acasă la ei sau în centre comunitare cum ar fi primăriile comunelor, de ex. :

 

Probleme de accesibilitate (A se vedea de asemenea ghidul privind Accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi din secţiunea ghidurilor tehnice).

Înapoi la domeniu

 

S-a estimat că persoanele cu dizabilităţi reprezintă 10 până la 15% din totalul pe care-l reprezintă populaţia Europei. Persoanele cu dizabilităţi sunt de două ori mai predispuse faţă de ceilalţi să nu aibă nici o calificare; educaţia nu este foarte disponibilă şi este, de multe ori, oferită la un standard academic mai slab decât pentru ceilalţi, în timp ce învăţământul superior şi alte forme de învăţământ, formare profesională şi experienţă de muncă sunt uneori mai puţin disponibile pentru ei. Aceştia sunt de cinci ori mai predispuşi faţă de cei fără dizabilităţi la a nu îşi găsi un loc de muncă. Identitatea persoanelor cu dizabilităţi a suferit schimbări dramatice în ultimele decenii. Punctul de vedere conform căruia persoanele cu dizabilităţi sunt privite ca cetăţeni de valoare cu drepturi egale care iau propriile decizii privind viaţa şi orientările lor, continuă să câştige teren, prezentându-le pe persoanele cu dizabilităţi ca parte a societăţii şi factor de influenţare a progresului său. Cultura incluziunii sociale recunoaşte existenţa persoanelor cu dizabilităţi, le satisface nevoile şi creează un cadru în care ei pot participa.

 

Articolul 13 din Tratatul asupra Uniunii Europene, care recunoaşte necesitatea de-a combate discriminarea persoanelor cu dizabilităţi, asigură un stimul pentru o campanie care să aibă ca scop drepturi civile egale pentru persoanele cu dizabilităţi. (A se vedea Strategia Uniunii Europene pentru Persoanele cu Dizabilităţi [4]. Forumul European pentru Persoanele cu Dizabilităţi [7] militează pentru o directivă clară privind persoanele cu dizabilităţi care să se refere la accesul la toate serviciile. Instituţiile de moştenire culturală trebuie să cunoască şi să se conformeze politicilor europene, ceea ce va influenţa îmbunătăţirea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în toate statele membre. De exemplu, în Marea Britanie, Directiva Europeană 2000/78/EC privind Angajarea [8] va avea ca efect extinderea Actului privind Discriminarea Persoanelor cu Dizabilităţi 1995 [9] la toţi angajaţii, indiferent de cât de puţini angajaţi există, începând cu 2004.

 

Problemele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi, adică persoanele cu afecţiuni fizice (de mobilitate, energie redusă, echilibru redus sau persoane de înălţime mică), afecţiuni senzoriale (afecţiuni ale văzului şi auzului) şi persoanele cu dizabilităţi de vedere şi de memorie (persoanele cu afecţiuni fizice, psihice sau vizuale cât şi persoanele care suferă de dislexie şi care întâmpină dificultăţi în lecturarea tipăriturilor convenţionale) pot fi clasificate în patru sfere principale:

 

Instituţiile trebuie să facă accesibilitatea conformă cu valorile organizaţiei. Atunci când se planifică un nou serviciu, sau când un serviciu existent se digitizează, problemele privind accesibilitatea trebuie luate în calcul de la începutul perioadei de planificare şi nu adăugate ulterior. Cu toate acestea, majoritatea instituţiilor vor continua să furnizeze acele servicii existente de care au nevoie pentru a atinge standardele cerute de legislaţie şi ghiduri. O modalitate utilă de-a începe este desfăşurarea unui control privind accesibilitatea luând în considerare toate aspectele – clădire, mobilier, echipament, semne de orientare, materiale publicitare, stoc, pagină web etc. Controalele pot fi desfăşurate de personal sau se poate angaja un antreprenor din afară pentru a le realiza. Desfăşurarea unui control specializat poate fi de folos în caz de divergenţe sau solicitări de despăgubire.

 

Este preferabil să fie implicate şi persoane cu dizabilităţi încă de la început, dacă este posibil, şi să fie consultate în ceea ce priveşte nevoile lor şi dacă serviciile furnizate sunt corespunzătoare.

 

Dacă banii reprezintă o problemă, cheltuielile cu modificările şi îmbunătăţirile trebuie să fie proporţionale scopului serviciului şi modului în care va fi folosit. În majoritatea cazurilor, se aşteaptă ca instituţiile să facă ceea ce este „justificat” în ceea ce priveşte modificarea clădirilor etc. Directorii trebuie să verifice dacă autorităţile oferă sprijin financiar. De exemplu, pot exista reduceri de taxe sau TVA pentru cumpărarea unui echipament. Se poate, de asemenea, obţine sponsorizare de la organizaţii caritabile sau comerciale. Contribuţia financiară la buget pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi ar trebui inclusă în bugetele centrale pentru renovare, achiziţii, evenimente, publicaţii şi expoziţii.

 

Pregătirea personalului trebuie să includă cunoaşterea dizabilităţilor, dar şi pregătire specifică în folosirea oricărui echipament special şi în relaţionarea cu persoanele care au tipuri specifice de dizabilităţi. Folosirea tehnologiei în vederea furnizării de servicii persoanelor cu dizabilităţi este abordată în ghidul privind Accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi din secţiunea ghidurilor tehnice.

 

Concluzii

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele care sunt conduse de o autoritate locală pot colabora cu alte departamente pentru elaborarea unor politici în vederea combaterii excluderii sociale (Un exemplu de astfel de politică ar putea fi crearea posibilităţii ca persoanele cu dizabilităţi şi copiii să poată împrumuta un calculator pe termen-lung cu ajutorul autorităţii locale sau a şcolii). O metodă comună ar putea fi adoptată de fiecare autoritate locală pentru dezvoltarea propriilor politici şi servicii:

 

Rezultatele şi succesele serviciului trebuie evaluate regulat confruntându-le cu obiectivele, criteriile de succes şi indicatorii de performanţă predeterminaţi, (a se vedea de asemenea ghidul privind Performanţa şi evaluarea). Acest lucru va permite instituţiilor să demonstreze rolul lor pentru oamenii din comunitate, să se perfecţioneze şi să-şi îmbunătăţească continuu serviciul lor.

 

                                            AGENDA VIITOARE                     Înapoi la domeniu

 

Strategii naţionale şi locale mai bine conturate se dezvoltă acum în multe ţări ceea ce ar trebui să ajute muzeele, bibliotecile şi arhivele să îşi dezvolte direcţiile şi parteneriatele în aşa fel încât să abordeze eficient problema excluderii sociale. Cu toate acestea, este nevoie de o acţiune mai concentrată şi mai largă.

 

Autorităţile naţionale trebuie să încurajeze o abordare cât mai eficientă a problemelor de incluziune socială şi să recunoască rolul unic pe care muzeele, bibliotecile şi arhivele îl pot juca în reînnoirea zonelor şi în agenda incluziunii sociale. Muzeele, bibliotecile şi arhivele trebuie să cunoască o asemenea agendă şi să se asigure că urmăresc atingerea scopurilor sau obiectivelor.

 

Autorităţile locale ar trebui să sprijine şi să promoveze activitatea muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor, să asigure resursele adecvate, să creeze structuri pentru facilitarea parteneriatelor cu alte organizaţii, să recunoască şi să promoveze diverse metode de evaluare.

 

Cei care elaborează politica trebuie să se concentreze asupra creşterii profilului public a sectorului astfel încât indivizii şi organizaţiile care lucrează cu incluziunea socială şi la proiectele de reînnoire a zonelor să cunoască potenţialul şi valoarea unică a contribuţiei sale.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele ar trebui să fie susţinători ai incluziunii sociale folosindu-se de rolul lor în asigurarea educaţiei permanente, a e-guvernării, a regenerării regiunilor etc. ca mijloace de combatere a excluderii sociale.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele ar trebui să  transforme incluziunea socială într-o prioritate de politică în cadrul tuturor serviciilor lor. Cultura organizaţională ar trebui să fie una în care incluziunea socială să poată avea succes.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele ar trebui să consulte şi să implice grupurile excluse social, atât utilizatorii cât şi non-utilizatorii, pentru a se asigura că serviciile sunt bazate pe nevoi.

 

Cei care elaborează politica şi personalul, prin contactul cu liderii comunităţii etc. ar trebui să încurajeze grupurile excluse să fie proactive în a se asigura că primesc servicii corespunzătoare nevoilor lor.

 

Cei care elaborează politica ar trebui să examineze toate politicile din perspectiva incluziunii sociale, de exemplu sistemele de înregistrare şi politicile de transport pot fi inclusive social.

 

Organizaţiile de formare profesională ar trebui să se asigure că programele şi cursurile lor sunt relevante pentru a stimula incluziunea socială. Tot personalul, nu numai cei care lucrează direct la serviciile de relaţii cu publicul, are nevoie de educaţie continuă pentru a-şi dezvolta sensibilitatea faţă de diversitatea culturală şi socială, pentru a oferi asistenţă adecvată clientului şi, de asemenea, pentru a  îndeplini un rol de instruire în ceea ce priveşte IST.

 

Instituţiile de cercetare şi agenţiile de finanţare a cercetării trebuie să sprijine cercetarea detaliată a nevoilor legate de moştenirea culturală a grupurilor excluse social. Ele mai trebuie să desfăşoare o monitorizare statistică detaliată a folosirii serviciilor de către categoriile de persoane excluse social şi să folosească metode eficiente, cuprinzătoare de evaluare pentru a măsura impactul sectorului asupra incluziunii sociale.

 

Furnizorii de telecomunicaţii trebuie să asigure conexiuni ICT pentru toate comunităţile indiferent de localizarea geografică, de ex. prin bandă largă, cablu sau tehnologie optică.

 

Creatorii de hardware şi software trebuie să continue să creeze noi metode de furnizare a serviciilor folosind IST şi să îmbunătăţească formatele accesibile şi serviciile multilingve.

 

                                                  REFERINŢE                            Înapoi la domeniu

 

[1] Planurile Naţionale de Acţiune pentru Incluziune Socială

(http://europa.eu.int/comm/employment_social/news/2001/jun/napsincl2001_en.html)  bazate pe obiectivele comune adoptate la Consiliul European de la Nisa (http://europa.eu.int/comm/employment_social/soc-prot/soc-incl/com_obj_en.htm)

 

[2] Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

http://www.un.org/Overview/rights.html

 

[3] Convenţia Europeană asupra Drepturilor Omului

http://www.hri.org/docs/ECHR50.html

 

[4] Strategia Uniunii Europene pentru Persoanele cu Dizabilităţi

http://europa.eu.int/comm/employment_social/soc-prot/disable/strategy_en.htm

 

[5] Programul de Acţiune al Comunităţii pentru Combaterea Excluderii Sociale 2002-2006

http://www.europa.eu.int/comm/employment_social/soc-prot/soc-incl/ex_prog_en.htm

 

[6] Bibliotecile publice şi Agenda EQUAL: Biblioteci publice: Incluziune socială şi educaţie permanentă în Marea Britanie, Italia şi Franţa de Robert Davies şi David Fuegi cu contribuţia lui Pier Giacomo Sola şi Alessandra Tagliavini. August 2004.

http://www.learneast.com/transnational/documents/EQUALcomparativestudy-finalsept.04.pdf

 

[7] Forumul European pentru Persoanele cu Dizabilităţi  http://www.edf-feph.org/

 

[8] Directiva Europeană 2000/78/EC privind Angajarea

http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/oj/dat/2000/l_303/l_30320001202en00160022.pdf

 

[9] Actul privind Discriminarea Persoanelor cu Dizabilităţi 1995

http://www.hmso.gov.uk/acts/acts1995/1995050.htm

 

                                                     LEGĂTURI                             Înapoi la domeniu

 

Europa

Accesul la moştenirea culturală: Politici de prezentare şi folosire (ACCU) / Access to Cultural Heritage: Policies of Presentation and Use (ACCU)

Un proiect al Uniunii Europene pe o perioadă de trei ani cu începere din septembrie 2004 având ca scop promovarea accesibilităţii la moştenirea culturală. Va promova cooperarea între cei care lucrează în domeniul administrării patrimoniului şi oferă instrumente noi care pot fi folosite de specialişti în abordarea problemelor privind accesibilitatea. Instituţiile culturale din şase ţări europene vor participa la acest proiect condus de Comitetul Naţional Finlandez pentru Antichităţi (Helsinki, Finlanda).

http://www.accessculture.org/

 

EQUAL

Finanţat de Fondul Social European (ESF), EQUAL este parte a strategiei Uniunii Europene de a crea mai multe locuri de muncă şi mai bune şi de a garanta că nimănui nu-i este interzis accesul la aceste locuri de muncă. Agenda sa abordează trei probleme relaţionate, adică incluziunea socială, educaţia permanentă şi angajarea. El testează modalităţi noi de combatere a discriminării şi inegalităţii cu care se confruntă cei care au sau îşi caută un loc de muncă. Pe lângă acestea, el abordează şi un subiect distinct care se referă la nevoile celor care cer drept de azil. http://europa.eu.int/comm/employment_social/equal/index_en.html

 

Infobus

Proiectul privind Centrele Mobile de Informare şi Comunicare (MICC), cunoscut sub denumirea de Infobus, furnizează resurse de informare şi instrumente autorizate pentru grupurile dezavantajate din Sud-Estul Europei (Albania, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia), asigurând accesul la informaţie, educaţie şi formare, facilitând dezvoltarea economică şi comunitară şi o comunicare mai eficientă autorităţi – cetăţeni.

http://www.infobus.org/

 

Republica Cehă

 

Sprijin pentru programele sociale / Support for social programmes

 

Finlanda

 

Info Bank

Paginile Info Bank conţin informaţii importante pentru imigranţi cu privire la funcţionarea societăţii şi la oportunităţile existente în Finlanda. Este disponibilă în mai multe limbi. http://www.caisa.hel.fi/

 

 

Italia

 

ABSIDE (Apprendere in Biblioteca nella Società dell'Informazione per ridurre la Discriminazione e l'Emarginazione sociale)

Finanţat de Programul EQUAL, ABSIDE are ca scop folosirea educaţiei pentru reducerea discriminării şi excluderii sociale. Doreşte să extindă reţeaua punctelor de educare din cadrul bibliotecilor publice şi să promoveze rolul bibliotecarului de educator, consultant şi asistent pentru persoanele cu nevoi de formare profesională. http://www.abside.net/

 

Polonia

 

Proiecul Icon / Ikonka project (Icon Project)

Scopul acestui proiect al Ministerului Ştiinţei şi Informării este crearea unor Puncte de Acces la Internet pentru Public în cadrul bibliotecilor locale şi a centrelor comunitare din Polonia, în special în oraşele mici şi în comune. Proiectul are ca obiectiv specific eradicarea problemelor create de diferenţele digitale prin furnizarea accesului gratuit la Internet şi instruire în utilizarea calculatorului.

 http://www.informatyzacja.gov.pl/en/projekty.html

 

Rusia

 

Tineretul din Moscova / The Youth of Moscow

Sistemul Centralizat de Bibliotecă al Districtului Administrativ de Nord-Vest al Moscovei a creat acest program care doreşte să promoveze un mod de viaţă sănătos în rândul adolescenţilor şi al tinerilor, combătând dependenţa faţă de droguri şi abuzul de alcool, crima şi comportamentul anti-social. http://www.horoshevo.ru/

 

Spania

 

España.es

Include următoarele programe:

Scopul este crearea unei reţele vaste a punctelor de acces pentru public la Internet cu conexiuni rapide.

http://www.red.es/Redes-Page-PlantPageStandard_espana.html

 

Turcia

 

T.C. Başbakanlık Özürlüler İdaresi Başkanlığı (Prim-Minister, Portalul Departamentului pentru Persoanele cu Dizabilităţi) / Prime Ministry, Department for the Disabled) Portal

Pagina web a departamentului nu conţine numai totalitatea informaţiilor legislative şi practice referitoare la educaţie şi oportunităţi de muncă, reabilitare şi alte servicii disponibile, ci include şi legături către adrese ale ONG-urilor, alte agenţii guvernamentale, şcoli etc. http://www.ozida.gov.tr/tr_files/index.htm

 

Marea Britanie

 

Accesul Comunităţii la Proiectul privind Arhivele (CAAP) / Community Access to Archives Project (CAAP)

Acest proiect este coordonat şi finanţat de Arhivele Naţionale (TNA) în parteneriat cu Serviciul pentru Arhive din West Yorkshire (WYAS), Departamentul pentru Arhive din Hackney (HAD), Arhivele Naţionale din Scoţia (NAS), Consiliul Naţional pentru Arhive (NCA), Biblioteca Naţională a Ţării Galilor (NLW), Arhivele Publice din Irlanda de Nord (PRONI), şi Commanet. Dezvoltă un “model de practici de succes” în abordarea practicabilităţii elaborării de proiecte online pentru arhive bazate pe comunitate cu scopul de-a încuraja incluziunea socială prin prezentarea arhivelor unor noi categorii de public. http://www.nationalarchives.gov.uk/archives/caap/

 

LearnEast

LearnEast este un proiect susţinut şi finanţat în cadrul Programului EQUAL care testează modalităţi noi de desfăşurare a activităţii de către bibliotecile publice, sprijinind angajarea grupurilor dezavantajate, în special a femeilor care doresc să se întoarcă la serviciu, a şomerilor sau a celor care au un loc de muncă şi care doresc să-şi îmbunătăţească calificările necesare pentru angajare, a minorităţilor entice, a persoanelor mai în vârstă care călătoresc şi muncesc. Implică bibliotecile publice din estul Angliei şi parteneri din Italia şi Franţa. http://www.learneast.com/

 

Proiectul privind biblioteca mobilă pentru cei care călătoresc / Mobile Library Traveller Project

Bibliotecile Consiliului Judeţean din Essex oferă un serviciu mobil celor care călătoresc în şase locuri într-o săptămână. Pe lângă furnizare de cărţi, materiale video, DVD-uri şi informaţii, cei care călătoresc pot folosi laptop-uri. Romii şi cei care călătoresc sunt, de asemenea, încurajaţi să folosească accesul la Internet în bibliotecile tradiţionale. Bibliotecile din Essex lucrează în strânsă legătură cu Navigatorii Virtuali (http://www.groundswelluk.net/~fft/cyberpilots/About.htm), o pagină web pentru toţi romii, pentru toţi călătorii, copiii care sunt folosiţi în spectacole şi la târguri sau expoziţii în aer liber. http://www.cilip.org.uk/aboutcilip/medalsandawards/LibrariesChangeLives/lclawinrep04.htm

 

MLA (Consiliul pentru Muzee, Biblioteci şi Arhive) / (Museums, Libraries and Archives Council)

MLA a produs seturi de instrumente pentru instituţiile de moştenire culturală care pot fi folosite ca puncte de plecare în asigurarea faptului că principiile de acces şi incluziune sunt parte a activităţii instituţiei;

Instrumentul de Incluziune Socială

 http://www.mla.gov.uk/documents/socialinc_tk.doc

Instrumentul de Acces pentru Toţi

http://www.mla.gov.uk/documents/access_mla_tk.pdf

 

Biblioteca Scoţiană şi Consiliul de Informare (Slic) / Scottish Library & Information Council (Slic)

Slic a publicat un raport denumit Să le facem importante: bibliotecile, ICT&incluziunea socială, iunie 2004 care conţine descrieri ale proiectelor realizate în bibliotecile publice scoţiene.

 http://www.slainte.org.uk/Files/pdf/pnet/gates/gatesreport04.pdf. Un exemplu de astfel de proiect este proiectul Dundee ’’Să învăţăm împreună cu ajutorul memoriilor’’ a cărui realizări au fost o pagină web şi publicarea unei cărţi bazate pe memorii din trecut înregistrate de către cei care au locuit în acele locuri. Ca parte a proiectului, multe persoane au fost instruite în utilizarea calculatorului, şi s-a creat o legătură cu elevii din acea zonă pentru a crea o experienţă de învăţare inter-generaţii. http://www.dundeecity.gov.uk/gates/

 

 

 

Înapoi la cuprins


Ghidurile Calimera

Identitatea şi coeziunea culturală

 

                                                    DOMENIU                            

 

Problemele abordate în acest ghid sunt:

Diversitate culturală

Coeziunea comunităţii

Creare de conţinut

Informaţii comunitare culturale

Conţinut cultural variat

 

                                        PROBLEME DE POLITICĂ                  Înapoi la domeniu

 

Există multe definiţii ale culturii. O societate sau o comunitate poate fi identificată după cultura sa, după cunoştinţele pe care le împărtăşeşte şi după tradiţiile care se transmit de la o generaţie la alta. În acest sens, Europa are o singură cultură şi mai multe, în acelaşi timp. Orice individ are nevoie de un sentiment al identităţii, al apartenenţei la o comunitate, la un loc, şi la o cultură. Cu toate acestea, după cum spunea şi Ghandi, Nici o cultură nu poate dăinui dacă încearcă să fie exclusivă. Astfel, diversitatea culturală se leagă de incluziunea socială; coeziunea comunităţii există într-o societate inclusivă social în care culturi diferite convieţuiesc prin înţelegere reciprocă. Romano Prodi, preşedintele Comisiei Europene în februarie 2004, a descris Europa ca O Uniune a diversităţii în care diferenţele sunt acceptate şi percepute ca îmbogăţind întregul. El a afirmat că europenii trăiesc cu un foarte mare devotament  – faţă de oraşul, regiunea, ţara din care provin şi faţă de Uniunea Europeană. [1]

 

Noul comisar european pentru Societatea Informaţională şi Media, Viviane Reding, a promis că va fi „comisarul pentru inovaţie, incluziune şi creativitate”. „Inovaţia trebuie să acţioneze ca o forţă activă în procesul de la Lisabona; incluziunea va combate diferenţele digitale şi va întări identitatea europeană şi diversitatea sa culturală cu ajutorul pluralismului media care va asigura exprimarea liberă a creativităţii”. D-na Reding a adăugat că „noile tehnologii trebuie să contribuie la o distribuire mai largă a imaginilor, poveştilor, istoriilor şi identităţilor locuitorilor Europei”. [2].

 

Există o idee larg răspândită potrivit căreia cultură este „tot ceea ce facem” şi că există interfeţe între cultură şi cunoştinţe, educaţie şi informare pentru viaţa de zi cu zi.

 

Uniunea Europeană sprijină acţiunile menite să stimuleze prezervarea, dezvoltarea şi promovarea culturii [3], pe care o defineşte ca „limba, literatura, interpretarea artei, artele vizuale, arhitectura, meşteşugul, cinema şi televiziunea” [4]. Centrele sale de politică culturală în ceea ce priveşte identitatea şi diversitatea culturală şi ea însăşi au ca scop prezervarea şi sprijinirea acestei diversităţi şi facerea ei accesibilă pentru toţi. Pagina web Acţiune şi Politică Culturală a Consiliului Europei [5] prezintă publicaţii utile referitoare la subiecte precum diversitatea culturală şi prevenirea conflictelor.

 

U.E. sprijină coeziunea comunităţii printr-o varietatea de acţiuni, politici, teme, programe şi proiecte care includ:

 

Conferinţa U.E. privitoare la IST (Tehnologiile Societăţii Informaţionale) ţinută în noiembrie 2004 a inclus un workshop numit Patrimoniul Interactiv Viu, în cadrul căruia s-a dezbătut „nevoia de a debloca potenţialul creativ al cetăţeanului european, al comunităţilor Europei extinse, şi al diverselor sale organizaţii culturale, mari sau mici (incluzând, dar nefiind limitate la  biblioteci, muzee şi arhive)”. [14]

 

Portalul Europa şi Cultura [15] oferă informaţii referitoare la evenimente, domenii de activitate, finanţare şi legături către portaluri şi pagini web de cultură naţionale individuale.

 

Declaraţia Universală asupra Diversităţii Culturale, UNESCO, 2001 [16], adoptată cu puţin înainte de evenimentele de la New York din 11 septembrie 2001, este relevantă pentru muzee, biblioteci şi arhive deoarece subliniază faptul că cultura se află în atenţia dezbaterilor contemporane cu privire la identitate, coeziune socială şi dezvoltarea unei economii bazate pe cunoştinţe. Pentru o discuţie cu privire la rolul pe care instituţiile culturale îl au în prezervarea identităţii culturale şi promovarea coeziunii sociale, a se vedea Diversitate culturală: moştenirea comună, identităţi multiple, Unesco, 2002 [17].

 

Instituţiile de memorie şi patrimoniu trebuie să conlucreze pentru a crea resurse noi cu privire la istoria locală, evenimente culturale, conţinut cultural local şi informaţii comunitare. Este importantă folosirea de standarde pentru a evita problemele cu interoperabilitatea (a se vedea ghidurile privind Digitizarea şi Prezervarea digitală). Se pot face multe în legătură cu coordonarea activităţilor la nivel naţional şi regional, cât şi la nivel local. Exemple de bune practici la nivel naţional sunt Consiliul Muzeelor, Bibliotecilor şi Arhivelor din Marea Britanie şi Autoritatea Norvegiană a Arhivelor, Bibliotecilor şi Muzeelor (a se vedea Legături).

 

                                     GHIDURI DE BUNE PRACTICI                  Înapoi la domeniu

 

Diversitate culturală                                                               Înapoi la domeniu

Diversitatea culturală este abordată în Tratatul asupra Uniunii Europene [3]. „Limba, literatura, interpretarea artei, artele vizuale, arhitectura, meşteşugul, cinematografia şi televiziunea fac parte din diversitatea culturală a Europei. Deşi aparţin unei anumite ţări sau regiuni, ele sunt parte din moştenirea culturală a Europei. Obiectivul Uniunii Europene este dublu: prezervarea şi sprijinirea acestei diversităţi şi facerea ei accesibilă celorlalţi”. [4] Diversitatea culturală este considerată de către unii ca fiind la fel de importantă pentru umanitate cum este biodiversitatea pentru natură şi, în consecinţă, trebuie apărată în faţa ameninţării globalizării – această teorie sprijină Declaraţia Universală asupra Diversităţii Culturale, UNESCO, 2001 [16]. Odată cu integrarea noilor ţări în Uniunea Europeană, populaţia totală va fi de aproape 500 de milioane până în 2007, reprezentând o bogăţie fără margini de diversitate culturală.  În calitate de depozite a acestei moşteniri culturale diferite, muzeele, bibliotecile şi arhivele din Europa au fost implicate demult într-o varietate de activităţi menite să sprijine accesul la cultură.  Există două tendinţe:

 

Sprijinirea diversităţii culturale aduce beneficii educaţionale, economice şi sociale şi contribuie la realizarea agendelor pentru  educaţie permanentă, incluziune socială şi regenerare economică:

 

Istoria locală, istoriile caselor, locurilor, imigrarea, populaţiile indigene, grupurile de refugiaţi, etc. şi genealogia sprijină identitatea culturală şi stimulează sentimentul apartenenţei la comunitate. Acestea sunt subiecte principale pentru muzee, biblioteci şi arhive şi domenii importante ale cooperării între acestea.  Creşte interesul pentru genealogie şi pentru căutarea identităţii personale. În cazul minorităţilor etnice, aceasta poate include aflarea provenienţei strămoşilor lor, de ce s-au mutat ei sau strămoşii lor etc. Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot asigura resursele pentru această cercetare cum ar fi cele de literatură, artă, muzică, obiecte din toată lumea, registre cu evidenţa numărului de naşteri, a numărului de morţi, a adopţiilor, a persoanelor care au imigrat, documentele privind recensământul. Digitizarea face posibilă căutarea resurselor referitoare la o anumită cultură indiferent dacă acestea se află într-un muzeu, bibliotecă sau arhivă sau în alt oraş sau ţară.

 

Coeziunea comunităţii                                                            Înapoi la domeniu

Grupul independent de experţi Demos a publicat un raport „Europa în era de creaţie” în care prezintă punctul de vedere conform căruia persoanele creative preferă să trăiască în societăţi tolerante şi că în consecinţă societăţile tolerante atrag persoanele talentate şi creative care contribuie la inovaţia tehnologică. [18]

 

În 1997 ICOM (Consiliul Intenaţional al Muzeelor) a publicat Muzeele şi diversitatea culturală: Declaraţie privind politica, care recunoaşte rolul crucial pe care muzeele îl pot avea în promovarea şi întărirea coeziunii comunităţii. Acesta se poate aplica întregului sector de moştenire culturală. [19] Este crucial faptul că diversitatea culturală nu are ca rezultat divizarea ci coeziunea comunităţii care implică existenţa unui sentiment comun al apartenenţei, a unei înţelegeri şi a unui respect pentru ceea ce este diferit, din punct de vedere lingvistic, etnic, religios şi cultural. U.E. este de părere că tuturor europenilor trebuie să li se acorde şansa de a-şi dezvolta un sentiment al identităţii cu Europa şi cu comunitatea lor locală, bucurându-se în acelaşi timp de propria lor identitate culturală. Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot juca un rol important în promovarea coeziunii comunităţii:

 

Creare de conţinut                                                                  Înapoi la domeniu

Digitizarea crescândă se desfăşoară în instituţiile locale de moştenire culturală cu implicarea membrilor comunităţii. Şcolile, colegiile, grupurile şi indivizii comunităţii pot realiza propriile lor arhive care să conţină fotografii, materiale audio şi video, documente personale, materiale de istorie orală şi efemere. Exemple bune sunt proiectele CHIMER şi COINE (a se vedea Legături). Asemenea colecţii pot contribui eficient la resursele de istorie locală. Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot juca un rol important prin sprijinirea creatorilor în implementarea standardelor, în asigurarea calităţii, digitizării, în indexarea şi clasificarea unor asemenea colecţii şi punerea lor la dispoziţia publicului larg.

 

Deşi o asemenea creare de conţinut începe, de obicei, cu fotografii de familie şi memorii personale, persoanele în cauză îşi pot dezvolta interese istorice mai largi. Acest lucru asigură posibilitatea ca muzeele, bibliotecile şi arhivele să contribuie la educaţia permanentă prin sprijinirea persoanelor care îşi cercetează trecutul. Persoanele implicate învaţă, de asemenea, deprinderi ICT, îşi pot îmbunătăţi abilităţile şi îşi pot mări încrederea în propria persoană.

 

Pagini web pe care persoanele îşi spun propria poveste devin foarte populare. Există sute de pagini web care îi încurajează pe oameni să-şi adauge propria lor poveste într-o arhivă. Se pot trimite, în unele cazuri, fotografii şi înregistrări. Un exemplu este Al doilea război mondial – războiul oamenilor al BBC (a se vedea Legături).  Arhivele comunităţii pot fi alcătuite în jurul oricărui subiect – comunităţi ale oamenilor din aceeaşi regiune sau care au acelaşi interes sau care au trăit o anumită experienţă. Făcând ceva activ ca de exemplu dezvoltarea unei arhive stimulează sentimentul apartenenţei şi poate fi începutul participării active la comunitate. Voluntarii sunt deseori implicaţi în asemenea proiecte, ajutându-i pe oameni să-şi scrie propriile povestiri sau să le pună pe web, să înregistreze instorii orale, să facă fotografii etc., iar aceasta poate fi o modalitate de a participa activ la societate.

 

Instituţiile de moştenire culturală pot crea, de asemenea, pagini web virtuale ale comunităţii, unde oamenii se reunesc în funcţie de interesele comune pe care le au indiferent de barierele geografice sau culturale. (A se vedea Legături).

 

Informaţii comunitare culturale (a se vedea ghidul privind Dezvoltarea economică şi socială)                                                                 Înapoi la domeniu

 

Instituţiile locale de moştenire culturală se află bine situate pentru a furniza acest tip de informaţii ceea ce este în mod clar favorabil digitizării. Pot include:

 

În oraşele şi regiunile mari există, deseori, departamente centralizate ale autorităţilor locale care sponsorizează instituţiile culturale care au un interes strategic puternic pentru aceste activităţi. Bibliotecile publice sunt bine situate pentru a demostra că sunt capabile să conducă în acest domeniu în numele autorităţilor locale, colaborând cu alte agenţii şi organizaţii locale pentru a oferi informaţii clare şi actuale într-o formă compatibilă cu standardele convenite. Multe biblioteci publice creează baze de date cu informaţii comunitare în care se pot efectua căutări după subiect, loc şi numele organizaţiei şi asigură legături către alte pagini care prezintă  informaţii comunitare din aceeaşi regiune.

 

 

Conţinut cultural variat (a se vedea ghidul privind Serviciile multimedia, digitizare şi prezervare digitală)                                                                                  Înapoi la domeniu

Diversitatea culturală include întreaga gamă a expresiilor, creaţiilor şi activităţilor culturale ale unui grup definit, iar muzica, filmul, literatura şi televiziunea se află printre acestea. Diseminarea resurselor audio-vizuale este o modalitate eficientă de împărtăşire a identităţilor culturale. Instituţiile culturale locale pot organiza evenimente pentru a promova diferite experienţe şi puncte de vedere şi pentru a încuraja dialogul între grupuri. Ele au, de asemenea, datoria de a reflecta diversitatea în materialele pe care le achiziţionează şi prezervă.

 

Muzica şi sunetul (de ex. muzica folk, muzica contemporană, istoria orală) sunt o parte foarte importantă a identităţii culturale. Rolul instituţiilor de moştenire culturală în ceea ce priveşte muzica şi sunetul digital este furnizarea unor servicii ca:

 

Resursele vizuale ca de exemplu filmele, materialele video şi fotografiile sunt, de asemenea, importante pentru identitatea culturală a unei comunităţi. Aproximativ 700.000 de copii ale filmelor sunt ţinute în diverse arhive de film din Uniunea Europeană. Luând în considerare locul fundamental pe care cinematografia îl ocupă în moştenirea culturală şi istorică a Europei, conservarea acestei colecţii vaste de filme este, în mod clar, de o importanţă vitală. Programe ca MEDIA [20] doresc să sprijine acest lucru prin instruire şi promovarea festivalurilor de film etc. Comisia Europeană a propus, de asemenea, adoptarea unei recomandări a Parlamentului European şi Consiliului cu privire la depozitul legal al materialelor audio-vizuale şi finanţarea acordată de stat pentru prezervarea filmelor [21].

 

Cooperarea cu cei implicaţi în sfera audiovizualului cum ar fi producătorii de film şi companiile de televiziune este dorită pentru a putea digitiza filmele şi programele de televiziune şi a le putea face disponibile pe Internet. Majoritatea emisiunilor de televiziune se realizează în prezent în format digital. Companiile de televiziune, cum este Institutul Olandez pentru Sunet şi Imagine, [22] lucrează la crearea unor strategii pentru prezervarea, în moduri autentice, a sutelor de mii de ore de material filmat.

 

Camerele digitale au revoluţionat modul în care fotografiile sunt făcute şi folosite. În prezent este foarte uşor să adaugi fotografii pe paginile web etc., dar există o ameninţare rezultată din faptul că fotografiile au devenit efemere şi disponibile. Dacă oamenii ar înceta să păstreze, de exemplu fotografii de familie în forma fizică, aceasta ar însemna o pierdere pentru arhivele istorice. În consecinţă, prezervarea materialului fotografic ar trebui să fie esenţa oricărui proiect de digitizare. Proiectul finanţat de U.E., SEPIA cercetează digitizarea, catalogarea şi prezervarea materialelor fotografice. [23]

 

Digitizarea poate furniza acces larg la conţinutul cultural şi poate întări reţelele culturale (a se vedea ghidul privind Digitizarea).  Din ce în ce mai multe resurse culturale, în diferite formate, devin accesibile electronic şi online. Muzeele, bibliotecile şi arhivele îşi digitizează colecţiile lor cu paşi rapizi şi devenind, de asemenea, ele însele, creatoare de conţinut cultural. Paginile web ale muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor la includ pe cele ale instituţiilor fizice şi instituţiilor virtuale. Există multe proiecte menite să le permită tuturor o mai bună participare la arte şi cultură (a se vedea Legături).

 

U.E. a sprijinit un număr de proiecte în cadrul Programului Cadru Cinci şi Şase pentru desfăşurarea unor activităţi de cercetare în cadrul proiectelor privind resursele audio-vizuale, filmele şi istoria locală incluzând BRAVA, CHIMER, CIPHER, COINE, DIAMANT, ECHO, FIRST, METAVISION, PRESTO şi PRESTOSPACE. Detalii cu privire la acestea, plus o listă cuprinzătoare a proiectelor, se pot găsi pe pagina web a IST (Tehnologiile Societăţii Informaţionale). [24]

 

                                             AGENDA VIITOARE                            Înapoi la domeniu

 

Diversitatea culturală ar trebui să facă parte din activitatea de politică şi integrată în politici, planificare şi buget. Manifestul UNESCO pentru Bibliotecile Publice proclamă „convingerea că biblioteca publică este o forţă vie pentru educaţie, cultură şi informaţie, şi un agent esenţial în militarea pentru pace şi bunăstare spirituală  în gândirea  bărbaţilor şi a femeilor” [25]. Acesta se poate aplica în mod egal muzeelor şi arhivelor.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele ar trebui să testeze crearea resurselor relevante nevoilor comunităţilor lor, care în metropolele mari pot fi foarte diverse. Tendinţa este ca utilizatorii să devină din ce în ce mai implicaţi în crearea şi colecţionarea resurselor, iar acest lucru ar trebui încurajat întrucât îi ajută pe oameni să dobândească noi abilităţi, îi implică în comunitate şi sprijină agendele pentru e-învăţare, eGuvernare şi incluziune socială.

 

Coeziunea comunităţii este întărită atunci când oamenii învaţă unii despre ceilalţi. Muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt bine situate pentru a le permite oamenilor să înveţe despre alte culturi.

 

Generarea de conţinut, cum ar fi informaţiile comunitare, poate deveni mai sofisticată şi poate implica proiecte de cooperare. Instituţiile pot crea şi promova instrumente care să-i ajute pe indivizi să lucreze împreună, ca grup.

 

Digitizarea colecţiilor culturale va continua până când un procent semnificativ al moştenirii culturale a Europei va fi disponibil, într-un mod sau altul, prin mijloace digitale. Conţinutul local va forma o mare parte a acestei imagini. Muzeele, bibliotecile şi arhivele de toate tipurile, organizaţiile comunitare şi cele de voluntariat, sectoarele private sau de afaceri vor trebui să lucreze în comun pentru a se asigura că acest material este accesibil.

 

Din ce în ce mai mult material se va „naşte digital”, iar muzeele, bibliotecile şi arhivele vor trebui să elaboreze strategii pentru a face faţă acestei tendinţe, pentru ca acesta să poată rămâne generaţiilor viitoare. E-mail-ul a înlocuit considerabil corespondenţa tradiţională; imaginile digitale au înlocuit fotografiile, cine-filmul şi materialele video; companiile de radio-televiziune produc emisiuni şi programe de radio digitale non-stop care au înlocuit casetele şi materialele video; muzica care poate fi descărcată înlocuieşte înregistrările, casetele, CD-urile şi DVD-urile. Este de o importanţă maximă asigurarea faptului că moştenirea culturală variată a comunităţilor nu se pierde într-o lume în continuă globalizare. (A se vedea ghidul privind Prezervarea digitală).

 

Personalul din muzee, biblioteci şi arhive trebuie instruit cu privire la legislaţia relevantă referitoare la drepturile omului etc., şi să fie sensibili faţă de diversitatea culturală a populaţiei care le frecventează.

 

Personalul specializat sau cel instruit în acest domeniu trebuie să asigure muzică, film etc.

 

                                                   REFERINŢE                            Înapoi la domeniu

 

[1] Romano Prodi, Preşedintele Comisiei Europene: O Uniune de minorităţi. Seminar despre Europa – Împotriva anti-semitismului, pentru o Uniune a Diversităţii. Bruxelles, 19 februarie 2004

http://europa.eu.int/rapid/pressReleasesAction.do?reference=SPEECH/04/85&format=HTML&aged=1&language=EN&guiLanguage=fr

 

[2] Pledoariile lui Reding „inovaţie, incluziune şi creativitate” în societatea informaţională.

http://www.euractiv.com/Article?tcmuri=tcm:29-130372-16&type=News

 

[3] “Comunitatea trebuie să contribuie la înflorirea culturilor statelor member în acelaşi timp cu respectarea diversităţii lor naţionale şi regionale şi aducerea moştenirii culturale commune în prim-plan” (articolul 151 al Tratatului asupra Uniunii Europene)

http://europa.eu.int/eur-lex/en/treaties/selected/livre234.html

 

[4] Activităţi ale Uniunii Europene: Cultura

http://europa.eu.int/pol/cult/index_en.htm

 

[5] Consiliul Europei: Politică şi acţiune culturală

http://www.coe.int/T/E/Cultural_Co-operation/culture/

 

[6] Propunere pentru o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului care stabileşte programul Culture 2007 (2007-2013). Iulie 2004.

http://europa.eu.int/comm/dgs/education_culture/newprog/com1_en.pdf

 

[7] CULTURE 2000 http://europa.eu.int/comm/culture/eac/index_en.html

 

[8] Să facem cetăţenia funcţionabilă: stimularea culturii şi diversităţii europene prin programe pentru tineret, cultură, audiovizual şi participare civică.

http://europa.eu.int/comm/dgs/education_culture/comcitizen_en.pdf

 

[9] Programul eContentplus 2005-2008

http://www.cordis.lu/ist/directorate_e/telearn/econtentplus.htm

 

[10] Programul eContent 2001-2004 http://www.cordis.lu/econtent/home.html

 

[11] Prezervarea şi mărirea Moştenirii Culturale / DigiCULT

http://www.cordis.lu/ist/directorate_e/digicult/programme.htm

 

[12] Cultura şi societatea europeană în era digitală

http://europa.eu.int/information_society/soccul/index_en.htm

 

[13] programul eIncluziune http://www.cordis.lu/ist/so/einclusion/home.html

 

[14] evenimentul IST 2005: detalii privind workshopul conferinţei: Moştenire Vie Interactivă.

http://europa.eu.int/information_society/istevent/2004/cf/vieweventdetail.cfm?ses_id=373&eventType=session

 

[15] portalul Europa şi Cultura http://europa.eu.int/comm/culture//index_en.htm

 

[16] Declaraţia Universală asupra Diversităţii Culturale, UNESCO, 2001

http://portal.unesco.org/culture/en/ev.php-URL_ID=2450&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SECTION=201.html

 

[17] Diversitatea culturală: moştenire comună, identităţi multiple, Unesco, 2002

http://unescdoc.unesco.org/images/0012/001271/127161e.pdf

 

[18] Florida, Richard şi Tinagli, Irene: Europa în era de creaţie. Demos, 2004

http://www.demos.co.uk/catalogue/creativeeurope_page370.aspx

 

[19] ICOM: Muzeele şi diversitatea culturală: Declaraţie de politică.1997

http://icom.museum/diversity.html

 

[20] MEDIA http://europa.eu.int/comm/avpolicy/media/index_en.html

 

[21] Comunicat din partea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor cu privire la reacţia faţă de comunicarea Comisiei cu privire la anumite aspecte legale în legătură cu materialele cinematografice şi alte materiale audiovizuale. Bruxelles, 16.3.2004 COM(2004) 171 final. http://europa.eu.int/eur-lex/pri/en/lip/latest/doc/2004/com2004_0171en01.doc

 

[22] Institutul Olandez pentru Sunet şi Imagine

http://www.geheugenvannederland.nl/gvnNL/handler.cfm/event/onpage/pageID/8FAE9963-0FAB-4112-BF19-325991A23477/collectionid/A1C3C760-1070-49C8-9257-A9AF9FB858BB

 

[23] SEPIA (Salvgardarea Imaginilor Fotografice pentru a fi Accesate)

http://www.knaw.nl/ecpa/sepia/home.html

 

[24] IST (Tehnologiile Societăţii Informaţionale)

http://www.cordis.lu/ist/directorate_e/digicult/projects_all.htm.

FIRST (Film Conservation and Restoration Strategies) has recently published its final report and State of the Art Reports http://www.film-first.org

 

[25] Manifestul UNESCO pentru Bibliotecile Publice

http://www.unesco.org/webworld/libraries/manifestos/libraman.html

 

                                                    LEGĂTURI                             Înapoi la domeniu

 

Australia

 

Biblioteca de Stat a Tasmaniei / State Library of Tasmania

O pagină web bogată cultural cu câteva servicii electronice, inclusiv Tasmania Online http://www.tas.gov.au/ care oferă acces la paginile web ale autorităţilor, mediului de afaceri şi comunităţii. http://www.statelibrary.tas.gov.au/

 

Europa

 

CHIMER (Modele de Moştenire Interactive ale Copiilor pentru Depozitele Crescânde) / CHIMER (Children's Heritage Interactive Models for Evolving Repositories)

Acest proiect, finanţat de programul R&D Societatea Informaţională al Comisiei Europene, este o reţea internaţională deschisă aparţinând copiilor, profesorilor şi muzeologilor din Europa care lucrează la crearea unei arhive multimedia multilingvă de moştenire digitală menite să fie un mediu de stocare pe termen lung a depozitelor culturale europene. Copiii învaţă să folosescă instrumente de creaţie noi cum sunt PC-urile, camerele digitale, GPS, camerele video şi camerele web.

http://www.chimer.org/index.asp şi

http://dbs.cordis.lu/cordis-cgi/srchidadb?ACTION=D&SESSION=153372004-11-27&DOC=1&TBL=EN_PROJ&RCN=EP_RCN:61828&CALLER=EISIMPLE_EN_PROJ

 

CIPHER (Comunităţi de Interese care Promovează Moştenirea Regiunilor Europene) / CIPHER (Communities of Interest Promoting Heritage of European Regions)

În cadrul temei Moştenire pentru toţi au fost înfiinţate în toată Europa  patru forumuri de moştenire culturală, definite ca spaţii online unde oamenii pot participa şi pot învăţa prin accesarea şi contribuirea la o varietate de resurse de moştenire organizate în jurul unei teme comune:

http://cipherweb.open.ac.uk/d13/

 

COINE (Obiecte Culturale în Medii legate în Reţea) / COINE (Cultural Objects in Networked Environments)

Finanţat de U.E., acest proiect are ca obiectiv crearea unei părţi de software care îi va permite oricui să-şi spună propriile povestiri privind moştenirea digitală, să-şi poată publica propriile expoziţii pe Internet, sau să împărtăşească o povestire celorlalţi. Proiectul implică cinci parteneri din Europa (Grecia, Polonia, Spania, Irlanda şi Marea Britanie) şi este coordonat de Universitatea Metropolitană din Manchester în colaborare cu Muzeul din Armitt. http://fp.armitt.plus.com/coine_project.htm

 

commaNET

commaNET este o organizaţie non-profit care promovează şi sprijină arhivele comunitare prin consultanţă şi instruire, vinde software-ul comm@ şi inscripţionează arhivele create pe CD-ROM şi pe Internet. Finanţarea europeană a făcut posibilă dezvoltarea proiectului în Europa. Software-ul este multilingv, adică câmpurile din baza de date pot fi traduse în alte limbi (în prezent ele sunt în limbile daneză, olandeză, germană şi italiană) ceea ce permite crearea arhivelor comunităţii într-o anumită limbă şi căutarea în arhivă după altă limbă. Pentru mai multe informaţii a se vedea Ascultând trecutul, vorbind către viitor. MLA, 2004. ISBN 1903743494

(http://www.mla.gov.uk/documents); şi Creatorii de arhive [de] Simon Parker în The Guardian, 13 noiembrie, 2002.

(http://society.guardian.co.uk/internet/story/0,8150,838615,00.html).

http://www.commanet.org

 

Armenia

 

Muzeul-Institut Armen privind Genocidul / Armenian Genocide Institute-Museum

O expunere savantă a materialelor documentar-istorice, documentelor de arhivă, fotografiilor reprezentând genocidul armean din 1915-1923 ; tururi ghidate ale muzeului în limbile engleză, franceză, germană, rusă şi armeană ; acumulare de noi informaţii.

http://www.armenocide.am

 

Bulgaria

 

Participare şi Dezvoltare Comunitară prin Reţeaua Chitalishte/Community Development and Participation through the Chitalishte Network

Scopul este întărirea rolului comunitar al Chitalishta (bibliotecile publice principale) în calitatea lor de centre educaţionale şi culturale tradiţionale şi prezentarea unor modele de lucru în scopul participării lor la dezvoltarea comunităţii. http://www.chitalishte.bg

 

Republica Cehă

 

Chimeru

O pagină web a şcolii, referitoare la moştenirea locală

http://chimer-chanovice.wz.cz/ChimerOf.html  

 

Místní kultura

Informaţii cu privire la cultura locală http://mistnikultura.cz

 

Městská Knihovna Český Těšín 

Pagină web a bibliotecii locale a Cesky Tesin în poloneză (cea mai mare minoritate naţională).  http://www.knihovna.ctesin.cz

 

Danemarca

 

Kulturnat Danmark

Un portal către cultura daneză pe Internet. http://www.kulturnet.dk/index.html

 

Finlanda

 

Proiectul Agricola / Agricola project

Proiect al arhivelor care promovează activităţile de cercetare şi predare a istoriei finlandeze.

http://agricola.utu.fi//

 

Franţa

 

Mediateca / Médiathèque

O pagină web multimedia model şi o cale către resurse, pagina conţinând înregistrări, materiale video, analize muzicale şi fragmente audio.

 http://mediatheque.ircam.fr/index-e.html

 

Irlanda

 

Ardkeen Online

Ardkeen Online le va permite celor fără experienţă tehnică să creeze pagini web pe Internet şi să facă parte din reţeaua lor locală. Tinde să fie un punct important pentru comunitatea Ardkeen, pentru evenimentele locale, grupurile, informaţiile şi mediile de afaceri ale comunităţii respective. http://www.ardkeen.ie/

 

Bibliotecile şi Diversitatea Culturală / Libraries and Cultural Diversity

Acesta este un proiect de cercetare comună a Bibliotecilor Publice Municipale din Dublin, a Serviciului de Bibliotecă al Consiliului Municipal Waterford, a Serviciului de Bibliotecă Judeţean Meath şi a Chomhairle Leabharlanna. http://www.waterfordcity.ie/library/libraryprojects.htm

 

Italia

 

Museo diffuso del Mugello, Alto Mugello e Val di Sieve

Acesta este un mare parteneriat între numeroase instituţii publice şi private şi o reţea de muzee locale mici care acoperă domenii precum arta, arheologia, antropologia şi istoria naturală a regiunii.

http://www.cm-mugello.fi.it/musei/04%20museo%20diffuso.htm

 

Olanda

 

Platforma olandeză pentru vârstnicii din Europa/ Nederlands Platform Ouderen en Europa / Netherlands Platform for Older People in Europe

Memoriile personale ale vârstnicilor, împreună cu fotografiile, obiectele, documentele şi peliculele sunt scanate şi încărcate tematic şi sunt disponibile, cu ajutorul multimedia, pe CD-Rom şi pe Internet. Foloseşte tehnologia commanet. http://www.seniorweb.nl/npoe/projectentooneng.asp?ProjectID=16

 

Norvegia

 

Arhiva Digitală / Digitalarkivet (The Digital Archive)

“Digital Inn” face parte din Arhiva Digitală care permite crearea de conţinut nou de către utilizatori (organizaţii şi indivizi). Ea reprezintă un important exemplu de modalităţi noi de folosire a web-ului pentru publicarea unor seturi de date la nivel naţional şi oferă o abordare interesantă a expoziţiilor istorice bazate pe surse din arhivă, fiind astfel noi căi de promovare a arhivelor şi a serviciilor lor. http://digitalarkivet.uib.no/

 

Polonia

 

Culture.pl

Această pagină web este administrată de Institutul Adam Mickiewicz (AMI), o instituţie culturală guvernamentală a cărei misiune este promovarea culturii poloneze în toată lumea. În special, sarcinile statutare ale AMI includ crearea şi actualizarea unui sistem integrat de informaţii referitoare la cultura poloneză şi diseminarea acestor informaţii în limba poloneză şi în alte limbi, pe Internet. http://www.culture.pl/en/culture

 

Rusia

 

Mozaicul Arhival al Culturii Kareliene / Archival Mosaic of Karelian Culture

Asigură acces gratuit la un catalog adnotat al grupurilor de documente arhivale cu privire la tema culturii Karelian. Proiectul este, de asemenea, disponibil în limba engleză. http://archives.karelia.ru/nark/projects/mosaic

 

Arhivele Federaţiei Ruse / Archives of the Russian Federation

Secţiunea privind “Victoria” conţine fotografii şi filme documentare realizate în timpul Marelui Război Patriotic. http://www.rusarchives.ru

 

Armenii din Novgorod / Armenia in Novgorod

Biblioteca Regională de Referinţe Universale a început acest proiect pentru a-i familiariza pe oameni cu cultura şi istoria armeană şi pentru a sprijini distribuirea ideilor privind toleranţa în regiunea Novgorod.

http://www.reglib.natm.ru/reglib/projects/armenian/task.asp

 

Proiectul Biblionight / Biblionight project

Carnavalul-artă “Biblionight” al tineretului de la biblioteca municipală centrală N.A. Nekrasov a creat această pagină web pentru tinerii din Izhevsk. Proiectul are ca obiectiv crearea de oportunităţi pentru activitatea creativă a tinerilor, crearea unei imagini pozitive asupra tinerilor, asigurarea unui cadru pentru dialogul constructiv cu tinerii şi crearea unei reţele de informare. http://www.biblionight.udm.ru

 

Cartea Republicii Ciuvaşă / The Chuvash Book

Biblioteca Naţională a Republicii Ciuvaşe a elaborat şi implementat acest proiect pentru a asigura accesul la resursele şi evenimentele referitoare la ciuvaşi şi la istoria, limba şi cultura lor. http://lib.chuvashia.ru/chuvash book.phtm

 

Acţiunea Internaţională: Generaţia Tânără împotriva Ameninţării Nucleare/ International Action: the Young Generation against the Nuclear Threat 

Biblioteca Municipală Centrală a Novouralsk a elaborat acest proiect. Acesta se desfăşoară în Centrele Educaţionale şi Informaţionale ale oraşelor implicate în activităţile de producţie nucleară (Novouralsk (Russia) şi Los-Alamos (USA)) şi Biblioteca Municipală Centrală a Novouralsk. Obiectivele proiectului includ: o mai bună cunoaştere de către tineri a problemelor privind pacea, înţelegerea reciprocă şi non-violenţa; crearea deprinderilor pentru evitarea extremismului, naţionalismului şi xenofobiei; crearea dialogului civil cu scopul de a preveni conflictele sociale şi internaţionale; favorizarea potenţialului creativ şi intelectual al copiilor şi tinerilor; stimularea prieteniei între copiii şi tinerii din diferite ţări. http://www.municipal-library.novotec.ru/

 

Project KOMart – itinerarii culturale ale Kareliei / Project KOMart - cultural itineraries of Karelia

Centrul Cultural al Agenţiei pentru Muzee din Karelia a elaborat acest proiect pentru stimularea turismului cultural în Karelia, atât la nivel naţional cât şi internaţional, pentru a atrage tinerii cetăţeni spre sfera culturală cu ajutorul Internetului şi pentru crearea unor mecanisme de colaborare între turismul local şi instituţiile culturale, mass-media, firmele comerciale şi organizaţiile publice. http://www.adit.ru

 

Slovacia

 

SK Cinema / Cinematografia slovacă

Sistem Informaţional cu privire la Cinematografia Slovacă şi Baza de Date a Filmului Slovac – proiect al Institutului Slovac de Film. http://www.sfd.sfu.sk

 

Slovenia

 

KAMRA

Acest portal furnizează un singur punct de acces la conţinuturile create de arhive, biblioteci, muzee şi alţi parteneri de la nivel local, acoperind aria informării comunitare. Portalul va fi inovator prin folosirea unor noi sisteme pentru editarea şi descrierea conţinutului şi asistenţă pentru solicitările utilizatorilor. Interoperabilitatea se va asigura prin folosirea serviciilor web bazate pe MS Share Point Portal Server. http://www.kamra.si (în construcţie, disponibil din septembrie 2005).

 

Spania

 

Scriitori locali pe Net / Local writers on the Net

Ghid online cu privire la autorii din provincia Huelva. Autorii înşişi au contribuit la pagina web cu informaţii referitoare la activitatea lor, aceasta mai include şi informaţii locale cu privire la cărţi şi literatură.

 http://www.bibliotecaspublicas.es/huelva/seccont_278.htm

 

Câte ceva din istoria noastră: memoria bibliotecii şi memoria comunităţii / A bit of our history: the library memory and memory of the community

Cititorii mai vechi ai Bibliotecii Publice de Stat din Huelva au furnizat informaţii referitoare la diferitele sedii pe care le-a avut biblioteca.  Pagina web prezintă fotografii vechi şi comunicate de presă, dar şi un sumar al înregistrărilor şi inventarului arhivelor de bibliotecă.

http://www.bibliotecaspublicas.es/huelveng/index.htm 

 

G.I.O. (Genealogía, Informática y Ocio)

Are ca scop crearea unui rol nou pentru arhive în societatea informaţională prin oferirea posibilităţii pentru cetăţeni de a-şi depista istoria locală a familiei folosind informaţiile computerizate conţinute în registrele civile din Torrelavega şi în registrele parohiale. Va fi posibilă, de asemenea, extragerea de informaţii în vederea realizării unor studii demografice. Publicat pe CD-ROM şi accesibil printr-un sistem digital localizat la Primărie şi în final via Internet.

 

Suedia

 

SVAR (Svensk Arkivinformation)

Se specializează pe cronicile de familie şi pe cursurile în genealogie. Asigură facilităţi de cercetare, produce şi distribuie microcarduri şi asigură materiale scanate şi digitizate pentru clienţi. SVAR mai distribuie cărţi şi alte publicaţii via Internet.  http://www.svar.ra.se/

 

Turcia

 

Muzeul şi Arhiva Municipală Ahmet Priştina, Izmir / APİKAM - Ahmet Priştina Kent Arşivi ve Müzesi, İzmir / Ahmet Priştina City Archive and Museum, Izmir

Această instituţie, recent înfiinţată, este încă în construcţie şi are ca obiectiv crearea unei arhive a oraşului, accesibilă pe Internet. Un element al acestei arhive va fi istoria orală. Se aşteaptă ca localnicii să adauge pe pagina web povestiri, aceştia fiind încurajaţi să aducă contribuţii de istorie orală. http://www.apikam.org.tr/

 

Ucraina

 

Copiii Ucrainei / Children of Ukraine

Acest proiect le oferă copiilor ocazia de-a contribui cu povestiri, poezii, desene şi imagini la realizarea paginii web. http://www.chl.kiev.ua/ENG/kids_e.htm

 

Cercetare Genealogică Online / Genealogical Research Online

Serviciu de arhive accesibil online care le permite cetăţenilor să caute informaţii genealogice, să realizeze arborele genealogic, să studieze istoria locurilor de naştere ale rudelor, să realizeze prezentări video şi fotografii ale locurilor în care rudele lor au locuit şi să traducă toate documentele studiate în limba engleză. http://www.genealogicaltree.org.ua

 

Marea Britanie

 

Al Doilea Război Mondial – războiul oamenilor al BBC / BBC WW2 People's War

Acest site este dedicat cuprinderii povestirilor personale cu privire la Al Doilea Război Mondial într-o arhivă care să să dăinuie în timp. Este un proiect bazat doar pe Internet care are ca ţintă generaţia care a trăit în timpul celui de-al doilea război mondial, permiţându-le să înveţe noi cunoştinţe ICT stimulând un sentiment al istoriei şi al identităţii culturale. http://www.bbc.co.uk/dna/ww2

 

Accesul Comunităţii la Proiectul de Arhive (CAAP) / Community Access to Archives Project (CAAP)

Acesta este un proiect pilot coordonat şi finanţat de Arhivele Naţionale (TNA), în colaborare cu Serviciul de Arhive din West  Yorkshire (WYAS), Departamentul de Arhive din Hackney (HAD), Arhivele Naţionale ale Scoţiei (NAS), Consiliul Naţional cu privire la Arhive (NCA), Biblioteca Naţională a Ţării Galilor (NLW), Arhivele Publice din Irlanda de Nord (PRONI) şi Commanet. Tinde să le creeze participanţilor un sentiment al mândriei şi posesiunii faţa de comunitate prin implicarea în proiectele de arhivă ale comunităţii. http://www.nationalarchives.gov.uk/archives/caap/

 

Get a Life

Acest proiect inovator a fost elaborat de Bibliotecile, Informaţiile şi Arhivele Dumfries şi Galloway în colaborare cu dramatistul de la Asociaţia locală de Arte. Găzduit de Intranet-ul Consiliului este un produs online interactiv în care tinerii pot crea propriile lor caractere, pot întâlni alte caractere şi pot crea propriile lor povestiri. http://www.dumgal.gov.uk/lia

 

Moving Here

Aceasta este o bază de date cu fotografii, hărţi, obiecte, documente şi materiale audio din 30 de arhive, muzee, biblioteci locale şi naţionale care conţin şi ilustrează motivele pentru care oamenii au venit în Anglia în ultimii 200 de ani. http://www.movinghere.org.uk/ (Pentru a avea o descriere, a se vedea DigiCULT Thematic Issue 5: Virtual communities and collaboration in the heritage sector. 2004. ISBN 3902448124. http://www.digicult.info/pages/Themiss.php)

 

SALIDAA (Arhiva Artelor şi Literaturii Diasporei Sud-Asiatice) / South Asian Diaspora Literature and Arts Archive

Această arhivă digitală are ca scop evidenţierea bogăţiei şi diversităţii artei şi literaturii contemporane sud-asiatice din Anglia. http://www.salidaa.org.uk/

 

Istoria Comunităţii din Wiltshire / Wiltshire Community History

Această pagină web conţine informaţii cu privire la 261 de comunităţi din Wiltshire, informaţii  adunate de Patrimoniul şi Bibliotecile din Wiltshire. Fiecare pagină a comunităţii va conţine, în cele din urmă, informaţii administrative, informaţii despre populaţie, ziare locale, hărţi, informaţii despre biserici şi şcoli, clădiri, autori locali, asociaţii literare, informaţii istorice, acces la fotografii vechi, o listă cu cărţi şi legături către alte pagini web care prezintă interes. http://www.wiltshire.gov.uk/community

 

S.U.A

 

Imagini cu Popoarele Indiene din Marile Câmpii Nordice / Images of the Indian Peoples of the Northern Great Plains

Un proiect de colaborare între muzeele şi bibliotecile din Montana în a cărei câmpii indienii îşi descoperă mai mult din propria lor moştenire prin intermediul unei baze de date online care conţine imagini tribale din trecut.

 http://libmuse.msu.montana.edu/epubs/nadb/

 

Povestirile din Wisconsin / Wisconsin Stories

Televiziunea Publică din Wisconsin şi Societatea Istorică de Stat din Wisconsin s-au aliat pentru a forma Colecţiile din Wisconsin care combină resursele arhivale ale societăţii istorice cu expertiza tehnică a companiei de televiziune pentru a creşte folosirea informaţiei istorice detaliate  în scopuri educaţionale şi de recreere. http://www.wisconsinstories.org/

 

Înapoi la cuprins

 

 


Ghidurile Calimera

eGuvernarea şi cetăţenia

 

                                                    DOMENIU                            

 

Problemele abordate în acest ghid sunt:

Integrarea procesului

Furnizare de servicii

Interoperabilitate

Informaţii comunitare

Consultare

Participare activă

Construirea comunităţii

Promovarea accesului la serviciile publice

 

                                        PROBLEME DE POLITICĂ                  Înapoi la domeniu

 

Cetăţenia Uniunii Europene, prevăzută în Tratatul de la Roma şi mai apoi în cel de la Maastricht [1] este caracterizată de drepturi şi obligaţii şi implicare în viaţa politică. A fost creată o pagină web pentru a furniza oamenilor informaţii cu privire la drepturile şi obligaţiile lor [2]. Realitatea este că mulţi cetăţeni privesc Uniunea Europeană şi propriile lor guverne ca pe nişte entităţi economice şi politice izolate. O cale de încurajare a cetăţeniei active este îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii, iar acesta este unul dintre obiectivele eGuvernării.

 

Uniunea Europeană defineşte eGuvernarea ca „folosirea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în administraţiile publice, combinată cu schimbarea organizaţională şi noi abilităţi pentru îmbunătăţirea serviciilor publice şi întărirea sprijinului pentru politicile publice” [3] şi declarându-o prioritate a Planului de Acţiune eEurope 2005 [4]. În septembrie 2003, Comisia a adoptat o comunicare cu privire la eGuvernare [5] solicitându-le tuturor administraţiilor să asigure accesul la serviciile publice tuturor cetăţenilor prin investirea în abordări multi-program (PC, TV digitală, terminale mobile, puncte de acces pentru public etc.). Recenta extindere a U.E. este o oportunitate de-a extinde eGuvernarea la tot continentul. Erkki Liikanen, fostul comisar european pentru Afaceri şi Societate Informaţională a subliniat înclinaţia şi angajamentul pentru schimbare a noilor state membre [6] deşi participarea la alegerile pentru Parlamentul European a fost neşteptat de mică mai ales în aceste ţări.

 

                                     GHIDURI DE BUNE PRACTICI              Înapoi la domeniu

 

Prin competiţia pentru libertatea intelectuală şi pentru dreptul de acces la informaţii, instituţiile de moştenire culturală şi-au dovedit rolul pe care îl au în stimularea cetăţeniei active. Pot face acest lucru la două niveluri:

 

Introducerea eGuvernării implică integrarea procesului (schimări în „biroul din spate”), îmbunătăţiri în furnizarea serviciilor (schimbări în „biroul din faţă”) şi interoperabilitate. Pentru muzee, biblioteci şi arhive, aceasta înseamnă:

 

eGuvernarea este alcătuită din trei elemente: informare, consultare şi participare activă.

 

Informarea poate fi definită ca o relaţie cu un singur sens în care autorităţile furnizează informaţii cetăţenilor. Tendinţele actuale arată că obiectivul informării a crescut mult şi că asigurarea sa reprezintă acum un obiectiv comun pentru toate statele Uniunii Europene. Uniunea Europeană furnizează o varietate de informaţii online, inclusiv prin portaluri cum ar fi Portalul European pentru Tineret [9]. Toate statele membre, în parte, furnizează, de asemenea, informaţii guvernamentale online, dar cantitatea, calitatea şi gama de informaţii furnizate variază [7] şi [10].

 

Informaţii comunitare                                                             Înapoi la domeniu

Publicul are nevoie de informaţii comunitare actuale pentru a fi cetăţeni eficienţi şi responsabili. Informaţiile comunitare trebuie să fie relevante pentru toată comunitatea (a se vedea ghidul privind Incluziunea socială). Acest tip de informaţii este foarte potrivit pentru digitizare, făcând-o mai uşoară şi mai accesibilă.

 

Digitizarea facilitează crearea de conţinut de către muzee, biblioteci, arhive şi utilizatori cum sunt grupurile comunităţii, conţinut care este folositor ca informaţie comunitară (a se vedea ghidul privind Identitatea şi coeziunea culturală).

 

Accesul la informaţiile comunitare se poate asigura printr-un portal local cu o acoperire mai largă şi mai accesibilă a tuturor aspectelor vieţii comunităţii locale. Crearea şi susţinerea de parteneriate cu organizaţiile publice, de voluntariat, private (cum sunt departamentele serviciilor sociale, serviciile de sănătate, colegiile şi universităţile, organismele de consultanţă pentru cetăţeni, organizaţiile minorităţilor etnice, organizaţiile din sectorul privat cum sunt companiile IT şi de media locale, organizaţiile de acordare a subvenţiilor) reprezintă un aspect important în crearea şi menţinerea unui astfel de portal (a se vedea ghidul privind Cooperarea şi parteneriatele). Bibliotecile locale sunt bine situate pentru a crea portaluri de informaţii comunitare locale şi pentru a activa ca mediatori şi coordonatori, asigurând menţinerea standardelor.

 

Consultare                                                                                                                                            Înapoi la domeniu

Consultarea este o relaţie cu sens dublu în care cetăţenii oferă un răspuns la aspectele definite de autorităţi. Acest lucru începe să se contureze dar cu paşi mici, iar între statele europene rămân diferenţe mari. Centrul Internaţional de Teledemocraţie (ITC) [11], cu sediul la Universitatea Napier din Scoţia, caută mijloace de folosire a tehnologiei pentru consultare. A contribuit la elaborarea unui număr de proiecte, majoritatea scoţiene, inclusiv unul pentru guvernul scoţian intitulat „În ce tip de Scoţie dorim să trăim?” [12]

 

Participare activă                                                                                                                                Înapoi la domeniu

Participarea activă poate fi definită ca un parteneriat în care cetăţenii dau formă opţiunilor de politică, dar în care autorităţilor le revine responsabilitatea deciziilor finale. Sunt rare eforturile de a-i angaja pe cetăţeni în elaborarea politicii, iar exemplele sunt reduse la câteva ţări cum ar fi Estonia (a se vedea Legături). Centrul Internaţional de Teledemocraţie caută, de asemenea, mijloace de folosire a tehnologiei pentru stimularea participării. A lucrat la o serie de proiecte inclusiv la proiectul finanţat de CE, AVANTI (Acces Îmbunătăţit la Noile Tehnologii şi Servicii de pe Internet) (a se vedea Legături), care a folosit transformări digitale de prototip (a se vedea ghidul privind Personalizarea) pentru a creşte gradul de acceptare de către cetăţeni a serviciilor de eGuvernare. Guvernul scoţian a folosit, de asemenea, un personaj uman animat, SEONAID, pentru a-i implica pe tineri în problemele actuale (a se vedea Legături).

 

Un alt aspect al participării pe care autorităţile îl încurajează este e-tranzacţia. Oamenii completează formulare, fac plăţi etc. electronic. Tipul de tranzacţii pe care oamenii pot să le facă online sunt:

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele îi pot ajuta pe oameni să se familiarizeze cu tranzacţiile online şi să aibă o mai mare încredere în acest proces prin introducerea propriilor lor e-tranzacţii. Multe arhive, de exemplu, le permit deja cetăţenilor să solicite online copii ale documentelor genealogice, iar multe biblioteci fac posibilă consultarea de cataloage, solicitarea şi prelungirea cărţilor, etc. de către utilizatori , de acasă sau de la serviciu, mulţi utilizatori găsind acest lucru extrem de convenabil.

 

Personalizarea poate adăuga valoare serviciilor de eGuvernare (a se devea ghidul privind Personalizarea). De exemplu:

 

Construirea comunităţii                                                                   Înapoi la domeniu

Construirea comunităţii joacă un rol important în încurajarea cetăţeniei active (a se vedea ghidul privind Identitatea şi coeziunea culturală). Când oamenii se întâlnesc cu alţi oameni care au aceleaşi interese, identităţi şi istorii, acest lucru îi poate face să se simtă incluşi şi le poate da încredere pentru a participa în societate şi pentru a deveni cetăţeni activi.

 

Promovarea accesului la serviciile publice                                      Înapoi la domeniu

Muzeele, arhivele şi bibliotecile locale pot supraveghea promovarea accesului la serviciile publice prin:

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele au fiecare moduri unice în care contribuie la creşterea participării la eGuvernare, de exemplu:

 

                                             AGENDA VIITOARE                      Înapoi la domeniu

 

În martie 2004, Comisia a adoptat o comunicare intitulată Să facem cetăţenia funcţională: stimularea culturii şi diversităţii europene prin programe pentru tineret, cultură, audiovizual şi participare civică [14] în care se recunoaşte faptul că recentele şi viitoarele extinderi ale Uniunii Europene, împreună cu schimbările demografice şi fluxurile imigraţioniste, determină crearea unei oportunităţi pentru ca cetăţenii Europei să poată experimenta un sentiment al apartenenţei la Uniune şi să se poată identifica cu ea. Muzeele, bibliotecile şi arhivele vor trebui să contribuie la realizarea acestui deziderat.

 

Oamenii iau deja parte la discuţii cu privire la paginile web ale programelor de televiziune sau radio, îşi votează favoritul din spectacolele TV, participă la concursuri de întrebări online, folosesc tehnologia pentru a face teste de perspicacitate şi teoretice ca parte a testului lor pentru permisul de conducere etc. Ei interacţionează electronic cu muzeele, bibliotecile şi arhivele (consultând cataloage de bibliotecă online, rezervând cărţi şi prelungind, de acasă, termenul de împrumut, rezervând bilete pentru expoziţii, cumpărând bunuri de la magazinele de cadouri ale muzeului, comandând fotografii de la arhive etc.). Familiaritatea cu aceste tipuri de activităţi ar trebui să ajute la îmbunătăţirea participării la eGuvernare. Utilitatea, informalitatea, anonimitatea (acolo unde este cazul), viteza şi adaptabilitatea persoanelor cu dizabilităţi, ar trebui să atragă oameni care nu au mai participat înainte la o dezbatere referitoare la problemele locale sau naţionale.

 

Votul prin poştă determină, în general, o participare mare, deci e-votarea poate încuraja mai mulţi oameni să voteze. Oferă posibilitatea de-a alege unde şi când să votezi, şi face posibilă  o mai rapidă şi mai transparentă numărătoare a voturilor.

 

eGuveranrea ar trebui să permită oamenilor o mai uşoară cunoaştere a problemelor locale (de exemplu prin accesul la întâlnirile consiliului), dar şi să ia parte la luarea deciziilor prin consultare şi supunere la vot, forumuri de discuţie, comisii ale cetăţenilor etc. şi să desfăşoare, electronic, anumite tranzacţii cu autorităţile.

 

U.E. a fixat obiective de atins de către toate serviciile publice şi anume de a avea conexiuni pe bandă largă, iar acest lucru le va permite muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor să furnizeze propriile lor servicii electronic şi întrucât banda largă este disponibilă mai multor cetăţeni, propriile lor servicii vor putea fi furnizate la mai mulţi oameni.

 

Pe măsură ce eGuvernarea devine din ce în ce mai răspândită, persoanele fără acces personal la Internet vor trebui să fie aproape de punctele de acces pentru public la Internet pe bandă largă sau cu conexiuni optice.  Acestea pot fi în muzee, biblioteci şi arhive care în majoritatea ţărilor au un număr mare de sedii şi servicii mobile.

 

Pentru mulţi, accesul via Internet nu poate fi posibil din mai multe motive inclusiv din cauza preferinţelor personale. Vor fi necesare alte canale de furnizare cum sunt TV interactiv. Foarte puţini oameni nu au acces la TV, iar TV digital îl înlocuieşte pe cel analog. Muzeele, bibliotecile şi arhivele vor trebui să exploreze folosind o varietate de platforme.

 

Noile tehnologii pot fi folosite pentru a creşte valoarea serviciilor tradiţionale şi pot permite furnizarea unor servicii complet noi. Muzeele, bibliotecile şi arhivele ar trebui să profite de oportunităţile de experimentare şi participare la proiectele de cercetare.

 

Pentru a fi folosite, serviciile trebuie să ofere siguranţă şi să aibă credibilitate în faţa publicului. Muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt folosite de un mare procent al populaţiei din majoritatea ţărilor şi sunt privite, în general, ca fiind de încredere. Prin coordonarea, electronic, a propriilor lor tranzacţii, ele pot familiariza mulţi oameni cu e-serviciile, pot demonstra beneficiile acestora şi pot contribui la sporirea încrederii.

 

Pe viitor, oamenii aşteaptă ca accesul online să fie personalizat şi organizat conform solicitărilor, mai degrabă decât conform structurilor de furnizare a serviciilor. Autorităţile locale conduc muzeele, bibliotecile şi arhivele şi pot răspunde la această agendă prin asistarea în dezvoltarea sistemelor pentru acces personalizat şi la furnizarea eGuvernării.

 

                                                  REFERINŢE                            Înapoi la domeniu

 

[1] Tratatul de la Maastricht http://www.eurotreaties.com/maastrichtext.html

 

[2] Dialog cu Cetăţenii http://europa.eu.int/citizensrights/index_en.cfm

 

[3] Despre eGuvernare http://europa.eu.int/information_society/programmes/egov_rd/about_us/index_en.htm

 

[4] Planul de Acţiune eEurope 2005 http://europe.eu.int/information_society/eeurope/2005/all_about/action_plan/index_en.htm

 

[5] Rolul eGuvernării pentru Viitorul Europei http://europa.eu.int/information_society/eeurope/2005/all_about/egovernment/communication/index_en.htm

 

[6] Noile state membre, campioni viitori ai e-guvernării? http://europa.eu.int/ida/jsps/documents/dsp_showPrinterDocument.jsp?docID=3193&lg=en

 

[7] Raport asupra calităţii şi folosirii e-serviciilor publice în Europa. Topul Paginilor Wev, noiembrie 2003 http://www.topoftheweb.net/en/

 

[8] Cadrul European de Interoperabilitate pentru Serviciile Pan-europene de eGuvernare. Versiunea 1.0 noiembrie 2004 http://europa.eu.int/ida/servlets/Doc?id=18101

 

[9] Portalul European al Tineretului http://www.europa.eu.int/youth/index_en.html

 

[10] Note informative asupra eGuvernării – eServicii pentru cetăţeni [după ţară] http://europa.eu.int/ida/en/chapter/422

 

[11] Centrul Internaţional pentru Teledemocraţie http://www.e-consultant.org.uk/

 

[12] În ce tip de Scoţie dorim să trăim? http://e-consultant.org.uk/sustainability/

 

[13] Iniţiativa de Animare a Democraţiei http://www.americansforthearts.org/AnimatingDemocracy/

 

[14] Să facem cetăţenia funcţionabilă: stimularea culturii şi diversităţii europene prin programe pentru tineret, cultură, audiovizual şi participare civică.

http://europa.eu.int/comm/dgs/education_culture/comcitizen_en.pdf

 

                                                                 LEGĂTURI                                    Înapoi la domeniu

Europa

 

AVANTI / Acces cu Valoare Adăugată la Noi Tehnologii şi servicii pe Internet / Added Value Access to New Technologies and services on the Internet

Acest proiect a folosit prototipuri avansate de transformare pentru a promova serviciile eGuvernare către populaţie, ţintind, în particular, “cei excluşi digital”. Transformările reprezentau caractere animate create cu scopul de a îndruma o persoană în serviciile şi tranzacţiile online. Patru mari autorităţi din Europa au fost implicate: London Borough of Lewisham (Anglia), Kista Borough / Oraşul Stockholm (Suedia), Consiliul Oraşului Edinburgh (Scoţia) şi Consiliul Oraşului Ventspils (Letonia). Proiectul Edinburgh a avut de a face cu servicii de bibliotecă. http://www.avantiproject.org/

 

Cadrul de Interoperabilitate Europeană pentru Servicii eGuvernare Pan-Europeane / European Interoperability Framework for Pan-European eGovernment Services

Comunităţile Europene, 2004

Un document foarte important şi relevant. Cadrul de Interoperabilitate Europeană final – noiembrie 2004. Furnizează recomandări şi defineşte generic standarde cu privire la aspectele de organizare, semantice şi tehnice ale interoperabilităţii, şi oferă un set comprehensive de principii pentru cooperarea Europeană în eGuvernare. http://europa.eu.int/ida/servlets/Doc?id=18101

 

Republica Cehă

 

Portál Veřejné Správy České Republiky

Portalul guvernului ceh.   http://portal.gov.cz/wps/portal

 

Společná česko-slovenská digitální parlamentí knihovna

Biblioteca Parlamentului – proiect al Bibliotecii Digitale Parlamentare Comune a Cehei şi Slovaciei.  http://www.psp.cz/eknih

 

Usti nad Orlici city library

Site web cu informaţii locale.   http://www.knihovna-uo.cz/knihovna.html

 

Estonia

 

Esileht

Un portal de eGuvernare care furnizează o singură prezentare a mai multor servicii guvernamentale aflate deja online, şi a tuturor serviciilor noi care au fost dezvoltate. Informaţiile sale au fost extinse pentru a facilita accesul la sute de site-uri web şi servicii naţionale şi municipale.  http://www.eesti.ee/est

 

Täna Otsustan Mina

Un site web de e-democracy numit TOM (Täna Otsustan Mina, sau “Astăzi, decid”) a rulat pentru câţiva ani, oferind posibilitatea cetăţenilor să comenteze asupra proiectelor de hotărâri şi să îşi împărtăşească ideile pentru legislaţie.

http://tom.riik.ee/

 

Grecia

 

Ministerul de Finanţe şi al Economiei / Ministry of Economy and Finance

Site-ul oficial al Secretariatului General de Sisteme de Informare  al Ministerului de Finanţe şi al Economiei. Oferă informaţii utile despre serviciile electronice oferite cetăţenilor şi entităţilor colective, şi facilitează comunicarea online a taxelor, înregistrării autoturismelor, etc. 

 http://www.e-oikonomia.gr/

 

Irlanda 

 

Biblioteci Publice să asiste la furnizarea de Servicii eGuvernare / Public Libraries to assist in the delivery of e-Government Services

Bibliotecile Publice ale oraşului Dublin desfăşoară un proiect de Cercetare şi dezvoltare (noiembrie 2004 – octombrie 2005) îndreptat spre dezvoltarea unor mijloace pentru asistarea informaţiilor furnizate de serviciile eGuvernare prin intermediul bibliotecilor publice irlandeze.  

http://www.iol.ie/dublincitylibrary/projects_egovernment.htm

 

Italia

 

Iperbole, Bologna

Iperbole, Reţeaua Civică a Bolognei, utilizează Internet-ul pentru a dezvolta teledemocraţia, transparenţa în democraţie, dreptul la informare, interacţiunea cu cetăţenii şi participarea la luarea deciziilor. Biblioteciile funcţionează ca puncte de acces la Iperbole.   http://www.commune.bologna.it/

 

Reţeaua Locală a Comuni Ravenna şi Provinci / Racine Rete civica dei Comuni e della provincia di Ravenna / Local network of  Ravenna comuni and Provinci

Reţeaua, creată în 1995, a dezvoltat o integrare completă a tuturor serviciilor publice de informare din domeniu, şi oferă îşi oferă serviciile către SME. Reţeaua a integrat ambele reţele de muzee şi biblioteci.

http://www.racine.ra.it/

http://opac.provincia.ra.it/h3/h3/ase

http://dev.racine.ra.it/sistemamusei/chisiam.htm

 

Luxembourg

 

eLuxembourg

Lansat de biblioteca naţională în 2001.  

http://www.eluxembourg.lu/

 

Polonia

 

Asociaţia “Oraşe pe Internet”, Tarnóv, Polonia / “Cities on Internet” Association, Tarnów, Poland

Misiunea principală a acestei organizaţii este aceea de a sprijini administraţia publică, atât cea centrală cât şi cea locală, în procesul de transformare către soluţiile moderne ale eGuvernării. Asociaţia “Oraşe pe Internet” cooperează cu ELANET, ERIS@ şi Telecities.   http://www.smwi.pl/Ang/index.php

 

Poarta Poloniei / Poland’s Gate

Acest proiect este o parte a strategiei Ministerului Ştiinţei şi Informării pentru o platformă  pentru serviciile guvernamentale. http://www.informatyzacja.gov.pl

 

Slovenia

 

Portalul de Stat al Republicii Slovenia /  Državni portal Republike Slovenije / State Portal of the Republic of Slovenia

Acest portal oferă un singur punct de acces la mai multe servicii guvernamentale online. Oferă posibilitatea cetăţenilor de a completa diferite formulare şi să facă tranzacţii cum ar fi înmatricularea unui autoturism, returnarea unei taxe, cererea pentru un paşaport, etc. Furnizează de asemenea un acces prietenos persoanelor cu disabilităţi de vedere, şi acces special pentru telefoanele mobile care deţin sistemul WAP.

http://euprava.gov.si/e-uprava/euprava.euprava

 

Spania

 

TeleCities: Reţeaua Cetăţenească Locală Gijón / Local Citizen Network of Gijón

Inclusă într-o organizaţie formată din mai mult de 120 de oraşe care promovează NTIC (Tehnologii de Informare şi Comunicare). Scopul principal al acesteia este de a dezvolta “e-Cetăţenia pentru toţi” la nivel local. Un număr mare de cetăţeni ai oraşului Gijón au carduri pentru cetăţeni care le permit să utilizeze multe servicii municipale,  inclusive reţeaua bibliotecii locale. Tot oraşul este cablat cu fibre optice.  

http://www.bcn.es/telecities  ;  http://www.ayto-gijon.es

 

Turcia

 

e-Tűrkiye / e-Turkey

Portal care include legături către site-uri web cu legislaţie turcească, baza de date a departamentelor guvernului, noutăţi despre proiectele de pe e-Turkey, etc.

http://www.turkiye.gov.tr/

 

Marea Britanie

 

Centrul de Cetăţenie Activă / Active Citizenship Centre

Creat de Oficiul UK pentru a promova cercetarea care demonstrează valoarea reînnoirii civile şi să informeze politicile în acest domeniu. Site-ul web conţine multe informaţii utile despre beneficiile unei cetăţenii active faţă de comunitate, şi să urmărească prezentarea celor mai bune practice în acest domeniu.

http://www.active-citizen.org.uk/

 

SEONAID / Distribuitor Scoţian Executiv de Informaţii şi Ştiri Online / Scottish Executive Online News and Information Distributor

O transformare folosită de Executivul Scoţian în cadrul unui experiment (acum încheiat) pentru a ajuta la motivarea unei audienţe mai tinere, dar mai e-sofisticate, de a învăţa mai multe despre activităţile Guvernului. A fost creat în parteneriat cu Grupul de Animaţie Digitală (DAG) (http://www.digital-animations.com/)

http://www.scotland.gov.uk/News/News-Extras/44

(Pentru mai multe informaţii asupra acestui experiment, a se vedea de asemenea Tehnologii noi apărute pentru sectorul patrimoniului cultural şi ştiinţific. Raportul 2 Digicult de Supraveghere a Tehnologiei. Comisa Europeană, 2004. ISBN 92-894-5276-5. pp.75-78.   http://www.digicult.info/pages/techwatch.php)

 

SUA

 

Serviciul de Localizare a Informaţiilor Guvernului (GILS) / Government Information Locator Service (GILS)

Câteva biblioteci publice, incluzând Biblioteca Publică din Washington, au realizat un serviciu GILS pentru a furniza acces mai uşor şi mai util către informaţiile guvernamentale ale statelor proprii. Proiectul a dezvoltat standarde pentru interoperabilitate, uşurinţa folosirii limbajului şi utilizarea inovativă a tehnologiei.   http://find-it.wa.gov/ 

 

 

 

Înapoi la cuprins


Ghidurile Calimera

Învăţământul (formal şi informal)

 

                                                    DOMENIU                            

 

Acest ghid urmăreşte învăţarea permanentă, şi acoperă :

Copii şi şcoli

-   Servicii online pentru copii

Adulţi

-   Aptitudini de bază şi competenţe cheie

-   Alfabetizarea digitală

-   Aptitudini în legătură cu ocuparea unui loc de muncă

Acreditarea

Impactul

e-Învăţare

-   Medii de învăţare vituală

-   Medii de învăţare dirijată

-   Televiziune interactivă  

-   Învăţământ mobil

 

                                                   PROBLEME DE POLITICĂ                      Înapoi la domeniu

 

Învăţarea permanentă reprezintă "toate activităţile de învăţare realizate pe parcursul vieţii, cu scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor, din perspectivă personală, civică, socială şi/sau de angajare". [1] Poate să implice sau nu o calificare formală. Începe de la grădiniţă şi durează până după pensionare, de la învăţământul formal din şcoli şi universităţi, prin perfecţionarea vocaţională de la locul de muncă, la învăţământul informal ca părinţi deprinzând aptitudini de ICT (Tehnologia de Informare şi Comunicare) pentru copii lor, şi incluzând, "edutainment" cum ar fi vizionarea programelor TV şi vizitarea muzeelor.

 

Educarea nu se limitează doar la instituţii cum sunt şcolile sau colegiile. Noile tehnologii pot oferii tuturor membrilor societăţii ocazia de a combina educarea la nevoile şi circumstanţele lor specifice. De exemplu, domiciliul devine un mediu din ce în ce mai important pentru învăţare pentru mulţi oameni, incluzând grupurile dezavantajate cum sunt şomerii, oamenii cu nevoi speciale şi aceia din zone izolate.

 

Uniunea Europeană se dedică învăţământului permanet, fiind o parte integrantă a scopului acesteia de a face din Europa economia cea mai competitivă şi mai dinamică din lume bazată pe cunoaştere. [2]  În iulie 2004 a publicat "Un program integrat de acţiune pentru Învăţământul Permanent"[3], şi a pus la punct  portalul PLOTEUS (Portalul despre Oportunităţile de Învăţare în toată Europa) şi Cetăţeanul care învaţă pentru a furniza informaţii. [4]  Multe guverne naţionale au politici şi ţinte de educare, de exemplu pe învăţarea aptitudinilor de bază şi a limbilor străine pentru toţi cetăţenii.

 

Multe muzee, biblioteci şi arhive sunt instituţii proactive de educare, folosind din depozitele lor  materiale de educare în beneficiul utilizatorilor lor. Oricum, toate instituţiile de moştenire culturală trebuie să acţioneaz ca factori ai schimbării pentru a răspunde politicilor şi dezvoltărilor educaţionale. Acestea includ:

 

                                     GHIDURI DE BUNE PRACTICI              Înapoi la domeniu

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele trebuie introducă în politicile lor o cultură a educaţiei. Transformându-se în  "instituţii de educare", ceea ce implică încurajarea şi facilitarea educării şi dezvoltării abiblităţilor personalului (a se vedea ghidul despre Personal), va avea impact asupra furnizării serviciilor către utilizatorii finali. O politică de educare ar include :

Pentru un cadru mai detaliat despre cum se poate ajunge instituţie de educare, în cel mai larg sens, a se vedea Inspirarea Tuturor către Educare. [5]  

 

Copii şi şcoli                                                                            Înapoi la domeniu

Muzeele, biblioteci şi arhivele pot contribui la dezvoltarea intelectuală, emoţională, socială, lingvistică şi motorie a copilului, să îi ajute să îşi însuşească un simţ estetic, să dezvolte un interes pentru literatură, ştiinţă şi arte şi să stimuleze creativitatea.

 

Raportul Ce ai învăţat astăzi la muzeu ? arată că "prin plăcerea, ocupaţia şi curiozitatea pe care elevii o resimt în timpul vizitei lor la muzeu, sunt inspiraţi să înveţe mai mult, să îşi extindă aspiraţiile şi să se simtă mai siguri pe ei înşişi ca educaţi". [6]""

 

Inspirând Copiii : Impactul Provocării de a lectura pe perioada verii (ativitate desfăşurată în fiecare an în bibliotecile publice din UK) pune în evidenţă faptul că, copiilor le place să citească şi vor să citească mai mult, fapt care determină lărgirea orizonturilor lor şi le oferă siguranţă în ei înşişi. [7]

Creşterea standardelor educaţionale în şcoli şi mai departe conţine câteva exemple de copii care utilizează şi învaţă din arhive. [8]

 

Proiecte pe domenii conjuncte cum este CHIMER arată cum copiilor creativi li se pot furniza resurse şi instrumente. [9]

 

În multe cazuri muzeele, bibliotecile publice şi arhivele au relaţii privilegiate cu autorităţile locale din învăţământ, relaţii care prezintă o oportunitate de a lărgi rolul pe care îl au în sprijinirea curriculei şcolare. Adesea aceştia au departamente de educaţie care furnizează servicii cum sunt:

·        Împrumutul de cărţi, obiecte şi copii ale documentelor, etc. către şcoli pentru lucrări de proiecte;

·        Cluburi pentru temele de acasă;

·        O încăpere de învăţare, sau măcar un mic areal, unde clase sau grupuri de copii se pot implica în activităţi cum ar fi mânuirea obiectelor, crearea de modele, gătit, costumarea pentru a “trăi viaţa”  unor persoane din diferite timpuri sau locuri, şi să folosească tehnologia pentru a face cercetări pe plan local;

·        Un mediu în reţea online de educaţie ce se adresează copiilor, profesorilor, părinţilor accesibil în şcoli, la domiciliu, în cluburi, etc.;

·        Site-uri web care prin link-uri speciale să îi ajute la teme pe copiii din zonele greu accesibile;

·        Pachete speciale  de învăţare online şi directoare de resusrse care să sprijine curricula naţională şi locală;

·        Sprijin pentru copii care învaţă acasă, fie din proprie iniţiativă, fie din necesitate, care altcumva s-ar simţi izolaţi. [10]

 

Sprijin pentru educarea copiilor poate fi obţinut şi prin metode mai puţin formale, prin:

 

Servicii online pentru copii                                                     Înapoi la domeniu

Copiilor le place să utilizeze ICT după cum o arată popularitatea jocurilor pe calculator. Dacă se foloseşte ICT în procesul de predare atunci s-ar putea ca aceştia să fie mai interesaţi şi angajaţi, în special atunci când sistemul este interactiv şi/sau le permite să fie creativi. Arhiva Naţională a UK Învăţând după grafic, o resursă online de predare şi învăţare, este foarte populară atât printre profesori cât şi printre elevi. [11]

 

Rezervele de servicii Internet pentru copii necesită oricum decizii ce trebuie luate cu privire la filtrarea, şi dacă accesul la servicii, cum ar fi liniile de chat, ar trebui permise. Trebuie luate în calcul filtrarea software-ului şi/sau luarea în considerare a utilizării acceptabile a politicilor care cer părinţilor sau supervizorilor să-şi dea acceptul înainte ca Internetul să fie accesat de copii. Filtrarea sau blocarea sunt procese de a preveni accesul pe site-uri. Pentru informaţii asupra iniţiativelor europene despre filtrare, în particular filtrarea în diferite limbi, a se vedea Net Protect, sprijinit de Planul de Acţiune pentru un Internet European mai Sigur. [12]

 

În unele aspecte legale utilizarea publicată a filtrării software-ului poate crea un contract cu utilizatorii care, în special copii, nu vor fi expuşi la materiale dăunătoare sau ofensive de pe Internet. Nimeni nu poate garanta acest lucru şi utilizatorii care lucrează pe terminale care au instalate un astfel de software trebuie avertizaţi asupra deficienţelor acestuia.  Pe de altă parte, unele jurisdicţii din Europa, cum sunt cele din SUA, nu permit cenzurarea Internet-ului. Politici de Utilizare Acceptabilă (AUP) sunt o modalitate de a îndrepta aceste probleme : astfel de politici trebuie facute cunoscute atât peronalului cât şi publicului şi trebuie să fie aliniate oricăror politici naţionale ca şi acelea realizate de asociaţii de biblioteci naţionale. În unele situaţii, acceptarea formală a AUP-urilor este condiţia de a fi membru a unei instituţii sau de a utiliza facilităţile acestei. (A se vedea lucrarea lui Earl: Politici de Utilizare Acceptabilă a Internet-ului. [13]) 

 

Adulţi                                                                                      Înapoi la domeniu

Educaţia pentru adulţi poate fi formală sau informală. Educaţia formală conduce către o calificare şi are loc, de obicei, în colegii şi universităţi, dar nu poate lua forma învăţământului la distanţă în legătură cu un colegiu sau o universitate. Instituţiile culturale lucrează, de obicei, cu instituţii de învăţământ pentru a sprijini învăţarea formală prin :

 

Oricum, muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt mai des asociate învăţământului informal. Aceasta începe, de obicei, cu cineva care urmăreşte un interes. Instituţiile culturale deţin resurse care incită curiozitatea, stimulează discuţiile şi inspiră creativitatea. Acestea pot satisface nevoile mai multor tipuri de studenţi. Idei de servicii şi activităţi care pot stimula învăţarea pot include :

·        Ateliere de teatru, actorie şi dans ;

·        Cursuri scurte ;

·        Dezvoltarea aptitudinilor de lectură prin împrumutul de cărţi, grupuri de lectură, prezentare de autori şi furnizarea de literatură pentru cei care încep să citească ;

·        Scheme de furnizare a cărţilor pntru minorităţile etnice care din motive culturale sau sociale nu pot vizita foarte des biblioteca ;

·        Terapie  prin amintiri pentru cei în vârstă, incluzând şi împrumutul pentru grupuri a cutiilor de arhivă, sau evenimente cum ar fi proiectarea de filme, pentru a stimula memoria, conversaţii;

·        Expoziţii de artă ;

·        Excursii organizate ;

·        Mânuirea obiectelor ;

·        Utilizarea arhivelor pentru adobândi aptitudini de interpretare şi deducere;

·        Furnizarea de facilităţi pentru oameni de a crea şi/sau adăuga informaţii pe site-urilor web ale comunităţii , incluzând împrumutul de echipamente de înregistrare şi/sau camere digitale pentru a înregistra evenimentele grupurilor locale.

Dorinţa de a urma un inters poate conduce la achziţia de aptitudini de bază.

 

Aptitudini de bază şi competenţe cheie                                Înapoi la domeniu

Aptitudinile de bază sunt, de obicei, înţelese ca fiind alfabetizarea şi ştiinţa socotitului, dar la Consiliul European de la Lisabona din 2000 s-au identificat cinci arii adiţionale de aptitudini de bază pentru economia bazată pe cunoştere :

·        Aptitdini ICT (Tehnologie de Informare şi Comunicare), sau alfabetizarea digitală (a se vedea mai jos)

·        Cultura tehnologică ;

·        Limbi străine ;

·        Antreprenoriat ;

·        Aptitudini sociale.

Acestea s-au dezvoltat în trei arii de competenţe cheie [14] :

Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot contribui la echiparea cetăţenilor cu toate aceste aptituidini şi competenţe, ca şi cu alte aptitudini mai avansate (a se vedea ghidurile despre Integrarea socială, eGuvernare şi Dezvoltare socială şi economică).

 

Alfabetizarea digitală                                                                Înapoi la domeniu

Programul de e-Învăţăre [15] promovează alfabetizarea digitală ca o aptitudine de bază a tuturor europenilor şi, de asemenea, se adresează contribuţia învăţarii ICT, în general, în special pentru aceia care, datorită localizării geografice, situaţiei socio-economice sau a nevoilor speciale, nu au acces facil la educarea şi perfecţionarea tradiţională. Utilizarea ICT oferă noi oportunităţi de învăţare dar poate creşte riscul unei diviziuni digitale care conduce la excludere socială a acelora care, din oricare motiv, nu au sau nu doresc că aibă acces la ICT. Medii noi de educare, implicând de obicei e-învăţare şi metodele tradiţionale de educare, sunt necesare pentru a combate acest fenomen. Abordări personalizate pot fi foarte eficiente (a se vedea ghidul despre Personalizare). Cercetarea arată că muzeele, bibliotecile şi arhivele pot fi eficiente în lucrul cu comunităţile şi indivizii aflaţi în pragul exluderii, introducându-i înapoi în ciclul de educare şi îmbunătăţindu-le calitatea vieţii. Exemple de bune practici se găsesc în Legături. Unul dintre scopurile planului de acţiune al eEurope 2005 [16] este conectarea tuturor muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor la reţele, astfel încât aceste instituţii să joace un rol important în răspândirea alfabetizării digitale. Acum, mulţi furnizează informaţii în acest domeniu conducând spre calificări cum este  ECDL  (Permisul European de Conducere a Calculatorului) [17].

 

Este o necesitate de a merge mai departe de ECDL pentru a  supraveghea achiziţia de aptitudini relaţionate, de exemplu un permis european de conducere a calculatorului. Forumul European de e-Aptitudini a identificat o lipsă de aptitudini şi a recunoscut nevoia pentru aptitudini ICT mai avansate incluzând aptitudini de e-afaceri. [18]   

 

Aptitudini în legătură cu ocuparea unui loc de muncă           Înapoi la domeniu

 

Un alt scop al planului de acţiune eEurope 2005 [16] este echiparea tuturor cu aptitudini cheie care sunt necesare îmbunătăţirii gradului lor de angajare.  Multe locuri noi de muncă au fost create în sectorul IST. Multe Instituţii Culturale pot oferi servicii de furnizare a informaţiei pentru cei ce îşi caută un loc de muncă (ziare, informaţii comerciale, etc.) şi de centre de educare online. Acestea pot intra în contact şi cu firme locale  pentru a furniza cursuri specifice relaţionate cu activitatea de la locul de muncă, şi pot furniza strategii de managementul cunoştinţelor pentru firme mici, organizaţii voluntare, acţiuni de caritate, etc. LearnEast, finanţat de programul EQUAL "este un proiect inovator şi stimulativ de pilotare a noilor căi de lucru a bibliotecilor publice la nivelul comunităţii susţinând angajarea grupurilor dezavantajate [19]" . Raportul final [20] a fost publicat în luna august 2004 şi conclude că succesul poate fi obţinut mai ales prin munca în parteneriat cu furnizori de educaţie formală.

 

Acreditarea                                                                             Înapoi la domeniu

Câteva instituţii culturale furnizează acum educare structurată sau acreditată, de exemplu implicarea tutorilor sau mentorilor. Oricum, acreditatrea trebuie luată în serios dacă muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt considerate furnizori serioşi de educaţie. Acest lucru include acreditare pentru propriul personal pentru aptitudinile necesare în ajutarea studenţilor [21], ca şi acreditarea educării preluate de utilizartori. Certificatele obţinute prin educare fac posibilă comparaţia dintre învăţământul formal şi informal, sunt stimulente în procesul de învăţare şi o dovadă a aptitudinilor importante pentru locul de muncă. Acesta este cazul particular în care calificarea este recunoscută ca ECDL [17]. Acreditarea poate fi folosită, de asemenea, şi ca o măsură a impactului. Muzeele, bibliotecile şi arhivele ar trebui să exploreze crearea legăturilor formale cu furnizori educaţionali acreditaţi, fiind capabili să ofere certificate de reuşită care să aibă recunoaştere naţională şi internaţională şi cu alţi furnizori de educaţie (colegii, universităţi, organizaţii de învăţământ la distanţă şi locuri de muncă) pentru a facilita acreditarea.

 

Impactul (a se vedea de asemenea ghidul despre Performanţă şi evaluare

Înapoi la domeniu

Acreditarea poate fi, de asemenea şi o măsură a impactului [22]. Măsurarea impactului este un important instrument în determinarea faptului că managementul local este eficient în atingerea obiectivelor proprii. Poate fi de asemenea folosit în furnizarea dovezilor pentru atingerea scopurilor şi de a prezenta finanţatorii, dacă este necesar. Oricum, mulţi utilizatori ai muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor au agende nedezvoltate şi  nefocalizate pe evenimente de educare şi în aceste cazuri măsurarea impactului ar fi o combinaţie de statistici şi anecdote. Utilizatorii decid singuri asupra succesului sau insuccesului vizitei lor (fie online sau la faţa locului) şi supravegherile pot relata dacă aceştia au simţit o creştere a cunoştinţelor şi înţelegerii lor ; dacă şi-au îmbunătăţit aptitudinile intelectuale, practice sau profesionale ; sau şi-au schimbat atitudinile sau valorile ca rezultat al vizitei lor. Evidenţa statistică poate lua forma unor mulţimi de oameni care raportează că au continuat să facă un curs formal, au obţinut un loc de muncă sau un loc de muncă mai bun, sau au obţinut o calificare, etc.

 

e-Învăţare                                                                                Înapoi la domeniu

Noile tehnologii au crescut oportunităţile de educare şi au schimbat modalităţile de furnizare a activităţilor de educare. Majoritatea instituţiilor culturale au site-uri web, multe au pus la punct referinţele virtuale şi punctele de solicitare a informaţiilor, şi comunităţi de interese au fost create ne ţinându-se cont de locaţia geografică a membrilor. Oricum, expunerea simplă a unor obiecte (împrumutul de "obiecte" în cel mai larg sens al său pentru a include cărţi, documente, formate auto-video, poze şi orice altă resursă digitizată) pe un site web este doar începutul furnizării de experienţe e-învăţare. Un "obiect" are nevoie de informaţii adiţionale pentru a fi înţeles ; de exemplu poza unei gospodării devine mai folositoare dacă sunt prezentate şi câteva informaţii despre aceasta. Cum tot mai multe muzee, biblioteci şi arhive îşi digitizează colecţiile, se transformă în depozite de "obiecte digitale", sau resurse digitale durabile care pot fi combinate între ele pentru a crea "obiecte de educaţie" utilizabile într-o gamă largă de  posibilităţi de învăţare. Dacă aceste "obiecte" sunt refolosite în multe combinaţii diferite ele trebuie să înceapă folosirea schemelor standard de metadate. Există multe scheme şi muzeele locale, bibliotecile şi arhivele ar trebuie să  caute sfaturi de la agenţii naţionale şi/sau regionale sau asociaţii profesionale, sau de la agenţii educaţionale paralele, cu privire la care dintre scheme să o folosească. Acestea includ :

·        IMS Specificatii de Metadate a Resurselor de Invatare [23] ;

·        IEEE Standarde de Metadate a Obiectelor de Învăţare [24] ;

·        Iniţiativa de la Dublin cu privire la Metadate Importante [25] ;

·        CanCore (Resurse de Educare Canadiene Importante) [26] ;

·        ISO/IEC JTC1 SC36 [27] ;

·        SCORM (Model de Împărtăşire a Conţinutului Obiectelor de Referinţă) [28] ;

·        UK LOM Core (Esenţa Metadatelor ca Obiect de Învăţare din UK) [29].

 

Utilizarea de conţinut digital aduce în discuţie probleme de copyright, autenticitate şi integritate (a se vedea ghidul despre Probleme legale şi de drepturi şi Securitate). Aceste probleme pot fi rezolvate prin încorporarea, în descriere, a metadatelor despre problemele de drepuri.

 

Activitatea continuă pe baza standardelor şi specificaţiilor de la LOM (Metadate ca Obiect de Învăţare). Pentru o descriere a cercetării în acest domeniu a se vedea Raportul Digidult Obiecte de învăţare din resurse ale patrimoniul cultural şi ştiinţific. [30]

 

Adulţii la fel ca şi copii pot fi motivaţi şi inspiraţi prin utilizarea ICT. Comisia Europeană a pus la punct Netd@ys pentru a creşte conştientizarea noii media, sunetelor şi imaginilor ca resurse pentru învăţare şi predare. Netd@ys furnizează o platformă deschisă pentru toţi acei care sunt dornici de a-şi etala experienţele de relaţionare educaţională şi culturală şi cei care doresc să dezvolte legături internaţionale cu ajutorul utilizării creative a noii media în educarea de zi cu zi [31].

 

Medii de învăţare vituală                                                         Înapoi la domeniu

 

VLE-urile (mediile de învăţare virtuală) conduc şi furnizează "obiecte educative" şi administrează comunicarea dintre profesori şi studenţi. Obiectivul lor este de a îndruma un student către un curs de studiu şi sunt create din elemente cum sunt :

·        Detalii ale cursului / curricula ;

·        Detalii despre "obiectele educative" ;

·        Îndrumare, ajutor ;

·        Evaluare, teste, acreditare ;

·        Detalii despre studenţi, incluzând urmărirea progreselor studenţilor;

·        Detalii despre profesori;

·        Metode de comunicare, de exemplu suport tutorial online, discuţii de grup, sprijin dual, etc.

 

Există pachete comerciale de VLE accesibile, de exemplu, Spaţiul de învăţare Lotus, COSE şi Learn eXact [32]. În prezent este mai util instituţiilor culturale de a furniza "obiecte educative" către instituţiile educaţionale pentru a fi fiolosite în VLE-urile lor.

 

Medii de învăţare dirijată                                                        Înapoi la domeniu

Termenul de MLE este folosit pentru a include o gamă largă de sisteme şi procese importante în învăţarea în cadrul unei instituţii. Un VLE poate fi unul dintre componentele sale, împreună cu sistemul de înregistrare a studenţilor, sistemele financiare, etc.

 

Televiziune interactivă ("T-învăţare")                                    Înapoi la domeniu

Producătorii descoperă resursele păstrate în muzee, arhive şi biblioteci ca fiind o resursă bogată de conţinut programat şi curatorii ar trebui să înţeleagă oportunităţile ce apar prin colaborarea cu aceştia. Poate exista posibilitatea de a face bani din colecţii (a se vedea ghidul despre Modelele de afaceri).

 

Privitul la televizor poate stimula vizita la un muzeu, o arhivă, bibliotecă, galerie sau la un site despre patrimoniu. Deseori programele fac publicitate unor site-uri web, care vor conduce la creşterea vizitelor virtuale, sau  unor broşuri la care poate contribui şi instituţia culturală, şi poate o vinde prin site-ul lor web sau prin magazinul lor de cadouri.

 

Televiziunea digitală are mai multe canale la dispoziţie astfel încât există mai mult timp de programe de umplut şi mai multe variante pentru telespectarori de a alege. Este, de asemenea, şi interactivă aşa că telespectatorii pot participa prin răspunderea la unele întrebări etc., şi o pot personaliza pentru propriul scop de educare. Noi metode de stocare a conţinutului înseamnă o cantitate mai mare de conţinut înregistrată decât pe video sau DVD. Conţinutul poate fi înregistrat local acasă sau la o distană oarecare şi poate fi accesat printr-un canal de distribuţie atunci când este nevoie.

 

Consiliul Britanic de Învăţământ şi Aptitudini este în prezent (din septembrie 2004) prins în conducerea unui proiect pilot de cercetare a fezabilităţii utilizării televiziunii interactiv ca o modalitate de a cuprinde populaţia în procesul de educare. Postul de televiziune public finlandez YLE’s Teema deţine un canal de programe culturale şi educaţionale şi servicii interactive. RTE, postul de televiziune public irlandez are în plan introducerea unui canal interactiv de educare. În Italia, postul de televiziune public RAI, şi-a extins serviciul pentru şcoli, casete video-la-cerere, prin satelit digital, iar Stream, unul din operatorii comerciali italieni, a introdus un serviciu interactiv de învăţare a limbilor străine bazat pe întrebări grilă.  (A se vedea Legături). Pentru a discuta acest subiect, a se vedea Atwere, Daniel şi Bates, Peter : TV Interactiv : o platformă de învăţare cu potenţial [33]. A se vedea, de asemenea, Bates, Peter : Studiu asupra t-educării : un studiu asupra educării interactive la domiciliu cu ajutorul televiziunii. Raport Final. pjb Associates, 2003 (Acest studiu a fost efectuat cu ajutorul finanţării din partea Comisiei Europene şi include o prezentare generală a dezvoltărilor în ţările europene) [34].

 

Învăţământ mobil("M-învăţare")                                             Înapoi la domeniu

Aceasta înseamnă învăţarea printr-un aparat mobil sau fara cablu. Deja mulţi studenţi au acces la laptop-uri şi aproape toţi au telefoane mobile. Telefoanele mobile sunt foarte întâlnite la tineri, chiar şi la aceia care riscă excluderea socială, cei care nu au reuşit în sistemul educaţional, care nu sunt cuprinşi în nici o  activitate de educare sau perfecţionare şi poate sunt şomeri, în curs de angajare, sau chiar fără domiciliu. În curând va fi foarte obişnuit să deţii un PDA (Asistent Digital Personal), care va permite o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte locul unde este folosit şi ce cantitate de date poate stoca. Un PDA poate fi folosit, de exemplu, într-un muzeu, o galerie, arhivă, bibliotecă, centru mobil sau un site de partimoniu pentru a face legătura cu modulele educative create de tutori sau de instituţiile culturale. Seminarii online şi consultaţii pot fi realizate cu toţi studenţii şi tutorii conectaţi. Centru de e-Inovaţie din Birmingham, UK, a organizat în luna iunie 2004 un atelier de lucru pe tema potenţialului calculatoarelor mobile în universităţi şi colegii. [35].  

                                             AGENDA VIITOARE                      Înapoi la domeniu

 

Experienţa câştigată din proiecte, cum este LearnEast [19], trebuie  împărtăşită în toate domeniile şi în toate ţările pentru a creşte dezvoltarea unor abordări de iniţiative similare.

 

Rolul muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor în procesul de educare are nevoie de stabilire şi recunoaştere din partea celor care dezvoltă politici, de sectorul învăţământului formal şi de public.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele trebuie să crească conştientizarea, în sectorului educaţional, al resurselor lor digitale. O cooperare mai strânsă este necesară între cele două sectoare.

 

Cercetarea trebuie să continue printre standardele dintre domenii pentru a coordona standardele de metadate culturale cu cele educaţionale. Specialiştii în patrimoniu  cultural au nevoie să-şi continue implicarea.

 

Crearea "obiectelor educative" reutilizabile va facilita legătura dintre resursele oricărei organizaţii, neţinând cont de locaţia geografică, domeniu, dimensiune, etc, în scopuri educaţionale. De exemplu, informaţii despre Cel de-al Doilea Război Mondial pot fi adunate din toată Europa, inclusiv documentele din arhive, armamentul din muzee, cărţile din biblioteci, memorii de pe Internet şi din arhiva audio, muzica populară din acea perioadă, filme, etc.

 

Răspândirea  conexiunilor pe bandă, televiziunii interactive şi tehnologiei mobile lărgesc oportunităţile de educare.        

 

Conţinutul programelor TV, site-urilor web, etc. pot fi dezvoltate pe echipamnete mobile. Cum capacitatea PDA-urilor şi a telefoanelor mobile creşte, oamenii vor putea învăţa în mişcare, de exemplu, în tren.

 

Producătorii şi cei cuprinşi în procesul de învăţare şi perfecţionare trebuie să lucreze împreună pentru a utiliza gama de soluţii de tehnologie TV digitală interactivă care încep să apară. Ei ar trebui să mute focarul de pe programe stabilite pe televiziunea personalizată interactivă.

 

Instituţiile de moştenire culturală, ca furnizori de conţinut, ar trebui să dorească să producă conţinut digital care să se preteze la o gamă largă de tehnologii digitale.

 

Pe viitor oamenii vor putea accesa VLEurile oricând şi de oriunde doresc ei. Conţinutul din instituţiile culturale va ajunge să atingă o largă audienţă fără a purta şi a distruge originalele. Tehnologia face deja posibilă furnizarea de către muzee, biblioteci şi arhive a  experienţelor de educare informală cum ar fi vizite personalizate cu ghizi şi vizite virtuale. Dezvoltări viitoare în acest domeniu vor fi limitate doar de imaginaţie.

 

Provocarea la care trebuie să facă faţă socitatea este aceea de a aduce împreună profesorii, furnizorii de servicii şi creatorii de conţinut pentru cursuri, incluzând instituţiile de moştenire culturală, pentru a face accesibile tuturor serviciile de  învăţare relevante, stimulative, de înaltă calitate şi disponibile.

 

                                                   REFERINŢE                            Înapoi la domeniu

 

[1] Crearea reală a unei arii europene de învăţare continuă. CE, 2001. http://europa.eu.int/comm/education/policies/lll/life/communication/com_en.pdf

                

[2] Educare şi perfecţionare 2010: sisteme diverse, scopuri împărtăşite. 

http://europa.eu.int/comm/education/policies/2010/et_2010_en.html

                            

[3] Un Program Acţiune Integrat de Educare Continuă.

http://europa.eu.int/comm/dgs/education_culture/newprog/index_en.html

 

[4] PLOTEUS: un Portal de Oportunităţi de Educare în toată Europa.

http://europa.eu.int/ploteus/portal/about.jsp

Cetăţenii care Învaţă http://www.learningcitizen.net/

 

[5] Inspirarea tuturor către educare: o viziune pentru educare accesibilă în muzee, biblioteci şi arhive. MLA, 2004.

http://www.mla.gov.uk/action/learnacc/00insplearn.asp

 

[6] Centru de Cercetare pentru Muzee şi Galerii: Ce ai învăţat azi la muzeu ?. MLA, 2004. ISBN 190374346X.

http://www.mla.gov.uk/documents/id1185exec.doc

 

[7] Inspirând Copii: Impactul Provocării de a lectura pe perioada verii. http://www.readingagency.co.uk/

 

[8] Creşterea standardelor educaţionale în şcoli şi mai departe: contribuţia serviciilor culturale. Asociaţia Guvernului Local, noiembrie 2003.

http://www.renewal.net/Documents/RNET/Research/Raisingeducationalstandards.pdf 

 

[9] CHIMER http://www.chimer.lt/index.en.htm

 

[10] A se vedea exemplul Un alt fel de educaţie

 http://www.education-otherwise.org/

 

[11] Învăţând după grafic http://www.learningcurve.gov.uk/

 

[12] Net Protect, sprijinit de Planul de Acţiune European pentru un Internet Sigur  http://www.net-protect.org/en/default.htm.

 

[13] Lucrarea lui Earl : Politici de Utilizare Acceptabilă a Internet-ului.

http://www.ukoln.ac.uk/public/earl/issuepapers/internet.html.

 

[14] Competenţele cheie într-o ecomonie bazată pe cunoştinţe: un prim pas spre selecţie, definire şi descriere. Martie 2002.

http://www.cede.it/ri2003/moe/sito/docCD/Altri%20documenti%20Commissione%20Europea/key%20competencies_27_03_02_en.doc

 

[15] Un Program pentru Integrarea Efectivă a Techologiilor de Informare şi Comunicare (ICT) în Sistemele de Educare şi Perfecţionare în Europa (2004-2006).

http://elearningeuropa.info/doc.php?lng=l&id=4552&doclng=1

 

[16] Planul de Acţiune eEurope 2005.

http://europa.eu.int/information_society/eeurope/2005/index_en.htm

 

[17] Permisul European de Conducere a Calculatorului. http://www.ecdl.com/ 

 

[18] Forumul European de e-Aptitudini: e-Aptitudini pentru Europa: spre 2010 şi mai departe.

http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/doc/e-skills-forum-2004-09-fsr.pdf

 

[19] LearnEast: Ocuparea Forţei de Muncă Sprijinită de Bibliotecile Publice.

http://www.learneast.com/

 

[20] Bibliotecile Publice şi Agenda EQUAL: bibliotecile publice, integrarea socială şi învăţarea permanentă în Marea Britanie, Italia şi Franţa. Raport Final [de] Rob Davies şi Davis Fuegi, Parteneri MDR. (Studiu de caz italian de Pier Giacomo Sola şi Alessandra Tagliavini, Amitié). August 2004.

http://www.learneast.com/transnational/documents/EQUALcomparativestudy-finalsept.04.pdf 

 

[21] A se vedea, de exemplu, Biroul de Acreditare Ghidată din UK

 http://www.gab.org.uk/

                                                   

[22] Pentru raportul unui studiu pilot de a măsura impactul, a se vedea Sistemul generic privind rezultatul  învăţării : măsurarea rezultatelor şi impactul asupra învăţării în muzee, arhive şi biblioteci. Proiectul de Cercetare a Impactului Educării (LIRP) : raport de proiect scurt. MLA, [2004?].

http://www.mla.gov.uk/documents/insplearn_lirp_rep.doc

 

[23] IMS Learning Resource Metadata Specification

http://www.imsproject.org/metadata/

 

[24] IEEE Standarde de Metadate a Obiectelor de Învăţare

 http://Ltsc.ieee.org/wg12/

 

[25] Iniţiativa de la Dublin cu privire la Metadate Importante

 http://dublincore.org/groups/education

 

[26] CanCore (Resurse de Educare Canadiene Importante) http://www.cancore.ca

 

[27] ISO/IEC JTC1 SC36 http://jtc1sc36.org/

 

[28] SCORM (Model de Împărtăşire a Conţinutului Obiectelor de Referinţă)

http://www.adlnet.org/ 

 

[29] UK LOM Core (Esenţa Metadatelor ca Obiect de Învăţare din UK)

http://www.cetis.ac.uk/profiles/uklomcore

 

[30] Obiecte de educare din resurse din patrimoniul cultural şi ştiinţific. Problema Tematică a Digicult 4. Octombrie 2003. ISBN 39024480106.

http://www.digicult.info/pages/Themiss.php

 

[31] Netd@ys http://www.netdayseurope.org/

 

[32] SpaţiulEducativ Lotus

http://www.lotus.com/products/learnspace.nsf/wdocs/homepage;

COSE http://www.staffs.ac.uk/COSE/:

Learn eXact http://www.learnexact.com/. 

 

[33] Atwere, Daniel şi Bates, Peter : TV Interactiv : o platformă de învăţare cu potenţial. Agenţia de Educare şi Dezvoltare a Aptitudinilor, 2003. ISBN 1853388351. http://www.lsda.org.uk/files/PDF/1443.pdf

 

[34] Bates, Peter: Studiu asupra t-educării : un studiu asupra educării interactive la domiciliu cu ajutorul televiziunii. Raport Final. pjb Associates, 2003.

http://www.pjb.co.uk/t-learning/contents.htm.)

 

[35] Un Atelier de Lucru Naţional şi Tutorial pe tema Calculatoare Mobile în Universităţi şi Colegii (11 iunie 2004).

http://www.e-innovationcentre.co.uk/events/110604/110604.htm

 

                                                   LEGĂTURI                             Înapoi la domeniu

 

Internaţional

 

Reţeaua Clubului Intel Computer / Intel Computer Clubhouse Network

Acesta este un mediu de învăţare după programul de şcoală pentru tinerii între 10-18 ani. Scopul este ca tinerii care provin din comunităţi dezavantajate să fie alfabetizaţi în tehnologie. Membrii au acces la tehnologie computerizată de ultimă oră pentru a crea animaţie, muzică, clipuri video, grafică şi design web, construcţii robotizate şi programe de calculator. Mentori voluntari de la Intel, comunitatea locală, facilităţi IT şi colegi vin în sprijinul membrilor clubului. Primul club a fost creat în 1993 de către Laboratorul Media MIT şi Muzeul Calculatorului, acum parte a Muzeului de Stiinţă, Boston, SUA. Acum există mai mult de 60 de  Cluburi Intel Computer în 10 ţări, incluzând Danemarca, Germania, Irlanda, Italia şi  Olanda.

 http://www.intel.com/education/icc/

 

Europa

 

Cetăţenii care Învaţă / The Learning Citizen

CE a sponsorizat iniţiativa cu obiectivul specific de a facilita şi spori educarea permanentă pentru toţi membrii societăţii. http://www.learningcitizen.net/ 

 

m-învăţare / m-learning

Acest proiect cadrul IST 5 al CE a fost pus la punct pentru a dezvolta şi a testa sistemele de comnunicare mobile pentru educarea tinerilor adulţi, în special a celor care riscă excluziunea socială. Scopul proiectului este de a investiga cum tehnologiile populare printre aceşti tineri, pot fi folosite pentru a-i motiva să participe la activităţile de educare, să înceapă prin a-şi schimba atitudine faţă de activitatea de învăţare şi să contribuie la îmbunătăţirea aptitudinilor, oportunităţilor şi vieţii lor. Proiecte pilot se desfăşoră în Italia, Suedia şi UK.

http://www.m-learning.org/index.shtml

 

Austria

 

Muzeul copiilor ZOOM / ZOOM Kindermuseum

Acesta este un loc pentru copii de cercetare prin joc, învăţare şi descoperire. Oferă posibilitatea tinerilor vizitatori să îşi folosească toate simţurile de a pune stăpânire pe lumea din jurul lor. http://www.kindermuseum.at/

 

Belgia

 

Fundaţie de Lectură /  Stichting Lezen Vlaanderen / Reading Foundation

Colaborează cu bibliotecile pentru a promova lectura prin campanii şi proiecte, de exemplu,  ”Săptămâna Cărţii pentru Tineret”, ”Fahrenheit 451”, “Citeşte în cadrul Săptămânii altora”, etc. http://www.stichtinglezen.be/

 

Bulgaria

 

Copii pe web – proiect al Bibliotecii Municipale Dobrich / Kids on the web – project of Dobrich Municipality Library

Scopul este de a introduce copii către ICT şi către oportunităţile Internet-ului de a stabili contacte şi de a căuta informaţii. http://www.libdgabe.dobrich.net

 

Croaţia

 

Site-ul web al Bibliotecii din Oraşul Zadar / Zadar City Library website

Site-ul web al departamentului pentru copii a fost creat împreună cu copii şi, din cauza simplei lui întreţineri, a conţinutului său interactiv, este administrat de copii. De exemplu, copii crează teste online, şi câştigătorii primesc cadouri din partea bibliotecii.

http://www.gkzd.hr

 

Republica Cehă

 

Bibliotecile Publice din Karlovy Vary şi Plzeň / Karlovy Vary and Plzeň public libraries

Este posibil să obţină certificatul internaţional ECDL (Permisul European de Conducere a Calculatorului) în Centrele Educaţionale ale bibliotecilor din  Karlovy Vary şi Plzeň.

http://www.knihovna.kvary.cz; http://www.svkpl.cz/

 

Cunoaştere pentru toată lumea / Mudrc pro každého / Knowledge for everybody

Site-uri web speciale pentru copii şi tineri cu informaţii adaptate nevoilor lor. http://www.knihovna.kvary.cz/Portal/UVOD/MUDRC.HTM

 

Instituţii de Patrimoniu din Kromeriz – Concurs pentru Copii / Memory Institutions in Kromeriz - Competition for Children    

Concurs organizat de toate instituţiile de moştenire din oraş (arhive, biblioteci, castele şi muzee). Fiecare instituţie contribuie cu câteva întrebări iar copii trebuie să vizitze fiecare instituţie şi să folosească cataloagele online ale acestora pentru a afla răspunsul.  http://www.knihkm.cz

 

Univerzita Volného Času

Universitate pe timp liber în Biblioteca Regională a Highlands din Havlickuv Brod.  http://www.kkvysociny.cz/UVC/default.htm  

 

Finlanda

 

ELEF : Karelia de Nord

Coproiect a trei mari biblioteci din Joensuu, biblioteca politehnică, orăşenească şi universitară, cu scopul de a ajuta utilizatorii şi personalul să deprindă noi aptitudini (de exemplu, alfabetizarea informaţională) şi cunoştinţele necesare în societatea informaţională.

http://www.ncp.fi/projektit/elef/pohjois-karjala/eng/index.html

 

Tiedonhankinnan taidot

Materialul aflat pe acest site web, care este parte a ELEF Northern Savo, este accesibil atât pentru studiu privat cât şi pentru învăţarea aptitudinilor de recuperare a informaţiei.

http://www.uku.fi/elef/tiedonhankinta/

 

YLE Teema

Canal digital TV dedicat exclusiv culturii, ştiinţei şi educaţiei.

 http://www.yle.fi/teema/

 

Franţa

 

CARIBAL-ÉDIST

Finanţat de Programul EQUAL şi partener în  Proiectul LearnEast, acest proiect ţinteşte îmbunătăţirea oportunităţilor de educare continuă, în particular, printre muncitorii mai învârstă din Martinica, prin perfecţionarea personalului de bibliotecă pentru a se pune în slujba comunităţii deservite.

http://malavoi.martinique.univ-ag.fr/caribal-edist/index1.php

 

Irelanda

 

PaşiiVieţii / LifeSteps

Iniţiativă a bibliotecilor publice care asigură publicul cu instrucţiuni pentru utilizarea Internet-ului pentru aşi atinge scopurile din viaţă, de exemplu cumpărături, voiaje, pregătirea dinainte a unui test de conducere, planificarea pensionării, etc. Sprijinit de personalul bibliotecilor şi de disponibilitatea utilizării calculatoarelor pentru utilizatori conectate la Internet din fiecare bibliotecă, proiectul doreşte încurajarea utilizarea zilnică a Internet-ului şi depăşirea diferenţelor digitale.

http://www.lifesteps.ie/

 

Italia

 

Abside

Proiect din cadrul Programului EQUAL, lansat de Uniunea Europeană pentru a facilita integrarea persoanelor dezavantajate. Proiectul doreşte să testeze cum noile modele de servicii de perfecţionare oferite de biblioteci, pot susţine activităţi care să ţintească discriminarea şi problemele de excludere. Proiectul se adresează atât bibliotecarilor cât şi utilizatorilor finali.

 http://www.amitie.it/; http://www.britishcouncil.org/tisa_abside.ppt

 

Macedonia

 

Educare despre Patrimoniu  prin Site-uri Web / Heritage Education on Web Sites

Această aplicaţie web a apărut în urma unui proiect de 3 luni de educare asupra patrimoniului implicând Muzeul din Macedonia şi grupuri de liceeni din Skopje şi Norvegia, în cadrul Zilelor Patrimoniului European 2002. Lucrările create de elevi au fost puse pe site şi astfel au putut fi văzute de mai mulţi tineri din cele două ţări. Aplicaţia web a fost aleasă ca o metodă complementară nouă pentru tineri de a învăţa despre patrimoniul altei ţări fără a cheltui bani pe călătorie şi cazare. http://edkn.com.mk

 

Norvegia

 

Terra Buskerud

Acesta este un instrument web dezvoltat în special în scop educaţional dorind să îmbunătăţească interacţiunea dintre şcoli şi sectorul cultural. Judeţul colaborează cu arhivele, bibliotecile şi muzeele pentru a dezvolta o bază de date extinsă despre istoria ţinutului Buskerud. Elevii realizează şi conţinutul. Este o nouă metodă de publicare a materialului istoric prezentând o perioadă mare de timp ca o aplicaţie multimedia. Serviciul are de asemenea o versiune pentru persoanele cu dizabilităţi de vedere. Este o partea a unui proiect din Scandinavia, Terra Scaniae,

(http://www.ts.skane.se/), şi există planuri de a fi extins în ţările Baltice. http://www.historieboka.no

 

Portugalia

 

Proiectul BiblioCiência

Pentru a contribui la lupta împotriva nivelului scăzut de performanţă a elevilor portughezi la materiile ştiinţe şi matematică, Departamentul de Biblioteci şi Arhive a Municipalităţii Lisabona vizitează şcoli cu un autobus echipat cu un laborator. Autobusul este în legătură cu cinci biblioteci municipale. Elevii sunt invitaţi să viziteze aceste biblioteci pentru a se juca pe jocuri despre ştiinţe şi să efectueze experimente ştiinţifice dar şi pentru a împrumuta cărţi şi alte documente de bibliotecă care deţin informaţii despre ştiinţe. Există, de asemenea, un site Internet în care profesorii şi personalul bibliotecilor pot depune documente care să fie utile în timpul orelor de studiu şi temelor de casă. http://www.bibliociencia.cm-lisboa.pt/

 

România

 

Muzeul Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca / Ethnographic Museum of Transylvania Cluj-Napoca

Muzeul a creat un CD multimedia despre Ion Creangă, un renumit scriitor român, pentru a fi folosit în şcolile care nu au altfel de acces la aceste informaţii. Este folosit şi în Penitenciarul judeţului.

 

Rusia

 

Şcoala de Studii Locale pentru Tineret / Local Studies School for the Young

Biblioteca Central Orăşenească de Copii din Ozyorsk a dezvoltat şi implementat un proiect de studii locale, care include un program de educare adiţională a elevilor. Programul conţine scenarii de lecţii, teste şi scenarii de evenimente.

http://ch-lib.ozersk.ru/projects/enc/krai/index_kr.html

 

Obruch

Biblioteca Centrală de Copii din Kamensk-Uralsk a dezvoltat şi implementat acest program sub tutela căruia a fost înfiinţat Centrul de Informare asupra Problemelor Infantile. Orientat în activităţi de lectură pentru copii şi adulţi implicaţi în îngrijirea de copii, programul ţinteşte dezvoltarea unei largi game de aptitudini intelectuale, sociale, etice şi de viaţă.

 http://k-uralsk.ru/bazhov/bazhov2.shtml

 

Program de Stabilire şi Dezvoltare a unui Centru Virtual pentru Copiii Districtului de Nord a Oraşului Moscova pe baza Bibliotecii de Copii N 149 / Program of Establishment and Development of a Virtual Children's Centre of the Northern Administration District of the City of Moscow on the Basis of Children's Library N 149

Biblioteca Centrală a Districtului de Nord a Oraşului Moscova (Biblioteca Gorky) a dezvoltat şi implementat acest proiect care are ca scop dezvoltarea potenţialului intelectual şi cultural al tinerilor.

http://www.big75.org.ru/v_center.doc

 

Slovenia

 

Test despre cărţile slovene pentru copii / Slovene book quiz for children

Proiect de lectură multimedia pentru elevii din învăţământul primar. Tema este tradiţională (un autor sloven şi locul naşterii sale), dar forma este foarte modernă (un proiect de alfabetizare interactiv care motivează elevii să folosească bibliotecile şi să caute surse de informare (cărţi, periodice, materiale audio-vizuale, pagini de internet, etc.)).

http://www.lj-oz.sik.si/kviz/

 

Spania

 

Gabinetes Pedagógicos de Bellas Artes of Andalusia

Muzeele, bibliotecile şi arhivele au beneficiat de pe urma activităţii realizate de aceste organizaţii care lucrează cu copii şi şcoli pentru a deschide instituţii de moştenire locală pentru comunitate. http://averroes.cec.junta-andalucia.es/gabinetes/

 

Internet pentru toţi / Internet para todos

Aceasta este o iniţiativă a Ministerului Industirie, Turismului şi Comerţului, a cărui scop este dezvoltarea alfabetizării Internet a populaţiei. O reţea de centre cooperează în acest proiect pentru a furniza ECDL (Permisul European de Conducere a Calcalulatorului).

http://www.internetparatodos.es

 

TUNE Project / Perfecţionarea utilizatorilor de bibliotecă într-o nouă Europă / Training of library users in a new Europe

Acest proiect, dezvoltat de Biblioteca Regională din Castile-La Mancha, de  Biblioteca Publică din Helsinbörg (Suedia) şi de Biblioteca Publică din Ränders (Danemarca), şi finanţat de programul UE Culture 2000, promovează alfabetizarea digitală pentru utilizatori. http://www.jccm.es/biblioclm/ 

 

Suedia

 

Arhive şi Şcoli din Värmland /  Arkiv och skolungdom i Värmland / Archives and School Children in Värmland

Pachete de educare şcolară care introduc elevii în arhive. http://www.ra.se/vla/index.html

 

Canalul Cunoaşterii /  Kunskapskanalen / The Channel of Knowledge

Un canal interactiv realizat în cooperare cu biblioteci publice suedeze prin e-serviciul “Întreabă biblioteca!” http://www.kunskapskanalen.se/

 

Marea Britanie

 

Întreabă-l pe Chris / Ask Chris

Aceasta este o sursă online şi interactivă de obţinere de sfaturi. Secţiunea “Cititorilor Rapizi” este unică fiind dezvoltată împreună cu tutorii de Aptitudini de bază din Departamentul Educaţional a Consiliului Judeţean din Essex pentru a sprijinii cititorii noi. http://www.essexxcc.gov.uk/askchris

 

Fii WebDeştept / Be Websmart

Proiectul dezvoltat de Bibliotecile, Informarea şi Arhivele Dumfries şi Galloway promovează utilizarea sigură şi responsabilă a Internet-ului, demonstrând o utilizare creativă şi pozitivă a resurselor de pe Internet, în particular camerele de chat. A crescut conştientizarea a contribuţiei pozitive a bibliotecilor locale în adresarea comunităţii de probleme de securitate. http://www.dumgal.gov.uk/lia

 

Bibliotecile din Cambridgeshire – Cursurile Centrului de Educare Ely / Cambridgeshire Libraries - Ely Learning Centre Courses

Centrul de Educare Ely este acreditat de Societatea de Calculatoare Britanică să ofere ECDL, şi de Biroul de Examinări OCR (Sindicatul de Examinări locale a Universităţii Cambridge) pentru a oferi Nou CLAIT şi CLAIT Plus, şi este unul dintre puţinele servicii ale bibliotecii publice din UK care oferă ajutor în obţinerea unei calificări. http://www.camcnty.gov.uk/library/learning/ely/courses.htm

 

Curriculum Online

Un catalog online care oferă acces uşor profesorilor către o largă gamă de resurse multimedia de predare şi învăţare, toate în legătură cu curricula şcolară din Anglia. Muzeele, arhivele şi bibliotecile se află printre furnizorii de conţinut şi de aceea există o secţiune specială a site-ului web deţinută de aceştia. Există de asemenea exemple de bune practici.

http://www.curriculumonline.gov.uk/culture

 

“Mâinile pe Educaţie” cu Serviciul de Lectură a Muzeului / 'Hands-On Learning' with Reading Museum Service

Un serviciu pentru şcolile care folosesc obiecte de muzeu. Este un proiect colaborativ susţinut de curatorii muzeului şi divizat de profesori şi include servicii online intractive ca şi multe vizite tradiţionale şi împrumuturi, etc.

http://www.readingmuseum.org.uk/handson/index.htm

 

Îţi Pot Citi ca o Carte / I Can Read You Like A Book

Un grup online de lectură găzduit de Bibliotecile Lothian, Scoţia, pentru persoanele care nu au timp, ocazia, sau încrederea de a se înscrie la un astfel de grup în cadrul comunităţii. Membrii sunt bine-veniţi de oriunde din lume şi pot scrie şi citi mesaje despre cărţi pe diferite teme în fiecare lună.

http://www.icanreadyoulikeabook.org.uk/index.html

 

KickstartTV

Consiliul de Educaţie şi Aptitudini conduce un proiect pilot privind fezabilitatea şi eficienţa utilizării TV digital interactiv ca modalitatea de a atrage adulţi către educaţie. În faza pilot (6 luni din septembrie 2004) ca ţinti către îmbunătăţirea alfabetizării şi numărării prin activităţi, teste şi jouri cu subiecte de aptitudini pentru un loc de muncă, DIY, grădinărit, cumpărături, probleme financiare, sănătate şi gastronomie.

http://ferl.becta.org.uk/display.cfm?resID=8055

 

Metadate pentru Grup Educaţional (MEG) / Metadata for Education Group (MEG)

MEG se ocupă de implicarea metadatelor ca suport în Mediile de Educaţie Virtuală şi Controlată (MLEs, VLEs). http://www.ukoln.ac.uk/metadata/education/

 

SCRAN / Reţeaua de Acces a Resurselor Culturale Scoţiene / Scottish Cultural Resources Access Network

Câştigarea de premii prin intermediul unui site web de poze care oferă acces la imagini, sunete, filme şi resurse de învăţare, incluzând peste 300.000 de imagini din muzee, galerii şi arhive. Întregul serviciu este accesibil pe bază de înscriere a şcolilor, instituţiilor de învăţământ terţiare, bibliotecilor, muzeelor comunităţii şi utilizatorilor de la domiciliu. http://www.scran.ac.uk/

 

SUA

 

Istoria Online a oraşului Connecticut (CHO) / Connecticut History Online

Furnizează informaţii, lecţii, activităţi şi alte resurse pentru a ajuta profesorii şi elevii de a folosi Istoria Online a oraşului Connecticut ca o fereastră către trecut şi un instrument pentru descoperire şi înţelegere.

 http://www.cthistoryonline.org/classroom.html

 

Lower East Side Tenement Museum

În acest muzeu noii emigranţi învaţă limba engleză pe baza scrisorilor şi jurnalelor emigranţilor secolului trecut. http://www.tenement.org/

 

 

 

Înapoi la cuprins


Ghidurile Calimera

Dezvoltarea socială şi economică

 

                                                    DOMENIU                            

 

Problemele discutate în cadrul acestui ghid includ :

Turism cultural

Turism pentru determinarea arborelui genealogic

Investiţii interne

Resurse de informare

Servicii de informare

Managementul cunoaşterii

Plăţi şi licenţe

Furnizare de servicii

Aptitudinile personalului

Regenerarea zonelor învecinate

Cultura industrială

Publicitate, marketing şi analiză

 

                                        PROBLEME DE POLITICĂ                  Înapoi la domeniu

 

Câştigătorul premiului Nobel pentru economie, Amartya Sen, crede că fără cultură nu poate exista o dezvoltare susţinută. Acest lucru înseamnă că, cultura, prin relaţia sa cu stilul de viaţă, simţul locului, educaţie şi coeziune socială, este integrată în condiţiile succesului economic.

 

Uniunea Europeană recunoaşte că moştenirea culturală a Europei este un bun de preţ în termeni economici şi sprijină un număr mare de proiecte în acest domeniu [1]. Datorită experienţei lor în lumea digitală, muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt pionii principali în progresul rapid spre o societate bazată pe cunoştere condusă de tehnologii digitale, care reprezintă ţelul Uniunii Europene [2]. Obiectivul Planului de Acţiune eEurope 2005 [3]  este acela ca Europa să aibă servicii publice online moderne (eGuvernare, servicii de e-învăţare, servicii de e-sănătate), un mediu dinamic de e-afaceri, disponibilitate extinsă pentru accesul în bandă la preţuri competitive şi o infrastructură sigură de informaţii. UE se adresează nevoia de politici care să unească diviziunea digitală [4]. Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot furniza acces direct online prin calculatoare, pot furniza facilităţi pentru educarea online, personalul lor poate furniza cursuri de perfecţionare, şi pot oferi acces la informaţie pentru a sprijini dezvoltarea e-afacerilor, care cuprinde atât e-comerţul (tranzacţii online) cât şi utilizarea ICT pentru transformarea procedurilor tradiţionale de afaceri. Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot ajuta la dezvoltarea unei economii locale puternice prin sprijinirea afacerilor locale şi industriei prin nenumărate metode, inclusiv prin

·        atragerea turismului şi investiţii interne.  Facilităţile culturale sprijină cu succes economia regiunii prin stimularea turismului şi atragerea investiţiilor interne. Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot participa la promovarea regiunii în lume. Oameni de pretutindeni pot obţine acces la ceea ce creatorii le numesc informaţii locale, arătând lumii turismul cultural virtual. UE este interesată de păstrarea diversităţii patrimoniului cultural. Cercetarea istoriei locală ajută la apărarea unui sens a proiectelor de digitizare locală şi comunitară, proiecte care ajută oamenii să digitizeze propriile materiale, sau materiale pentru muzeu, arhivă sau bibliotecă, în combinaţii noi, creând vizite virtuale în jurul clădirilor sau oraşelor, sau bazate pe familii şi teme, adaugă o dimensiune interesantă acesteia ;

·        oferind servicii de informare. Dezvoltarea economică se bazează pe succesul industriei, afacerilor şi comerţul, şi afacerile necesită informaţii şi cunoştinţe. Servicii de informare şi managementul cunoaşterii sunt servicii vitale ale muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor. Personalul acestor instituţii sunt manageri educaţi, clasificatori, păstrători, interpreţi şi distribuitori de conţinut. ICT a schimbat exponenţialitatea acestor servicii, ambele în termenii conţinutului şi metodelor de furnizare. Accesul poate fi acum utilizat la informare din toată lumea, la viteză bună, prin canale sofisticate de furnizare.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt însele parte a "industriei culturale" care are atât efecte cantitative cât şi calitative în condiţiile sociale şi economice ale comunităţii. Efectele sociale se adresează în ghiduri Integrării sociale şi Identităţii şi coeziunii sociale. Efectele economice pot fi măsurate prin cuantificarea impactului instituţiilor de moştenire culturală locală în  termenii locurilor de muncă şi a creării de locuri de muncă, regenerarea zonelor învecinate şi sprijin, investiţii interne şi turism cultural, ca şi suport pentru afacerile locale şi industrie [5].

 

                                     GHIDURI DE BUNE PRACTICI         Înapoi la domeniu

 

Turism cultural                                                                       Înapoi la domeniu

Turismul a devenit un mare generator de activităţi economice cum ar fi redimensionarea masei ocupării forţei de muncă tradiţionale în industrie. Turismul cultural poate fi definit ca acţiunea de vizitare a oamenilor din afara zonei, atraşi de interesul istoric, artistic, ştiinţific, atracţii în stilul de viaţă sau patrimoniu a zonei. Programul Oraşul European al Culturii, acum programul Capitala Europeană a Culturii [6], dă oraşelor europene ocazia ideală de a celebra realizările culturale, şi fostele Oraşe ale Culturii au obţinut beneficii economice şi sociale substanţiale.

 

Muzee şi galerii în particular, pot atrage un număr mare de oameni într-o zonă. Orice utilizare economică sau culturală ar trebui să respecte întotdeauna natura colecţiilor şi clădirilor şi siguranţa şi îngrijirea lor. Muzeele locale mici pot ajuta la susţinerea unei comunităţi prin atragerea a destui vizitatori pentru a sprijini magazinele, restaurantele, hotelurile şi staţiile de benzină locale. Turismul bazat pe cunoaştere, unde vizitatorii "îşi fac temele" înainte de vizitare şi doresc să interacţioneze cu comunitatea şi să înveţe din experienţa lor mai mult decât la un nivel superficial, este în creştere, realizat în mare parte prin Internet, care oferă oamenilor posibilitatea de a afla cât mai multe informaţii despre un loc care merită vizitat. Muzeele, bibliotecile şi arhivele pot avea un impact majora prin site-urile lor web.  

 

Turism pentru determinarea arborelui genealogic               Înapoi la domeniu

Şi piaţa turismului de determinare a rădăcinilor este în creştere, alimentat de un interes în  genealogie. Arhivele au un rol general în dezvoltarea acestei pieţe, atrăgând vizitatori din toată lumea prin intermediul site-urilor lor web şi adăugând la experienţele oamenilor entuziasmul de a vedea documente originale, hărţi, etc. Bibliotecile contribuie la turismul cultural şi de determinare a arborelui genealogic prin colecţiile lor de studii locale care, uneori, conţin materiale unice pentru zona respectivă. Informaţii despre comunitate de pe site -urile web sunt preţioase pentru turiştii care se pregătesc de a vizita acele zone, aşa cum un număr tot mai mare de oamnei îşi planifică singuri calătoria şi îşi fac rezervări pentru cazare.

 

Instituţii de moştenire ar trebui să adauge facilităţi extra cum sunt magazine şi cafenele care pot aduce venituri suplimentare, nu numai instituţiei ci şi comunităţii, oamenii fiind încurajaţi să stea pe o perioadă mai lungă de timp şi să cheltuiască mai mult.

 

Investiţii interne                                                                     Înapoi la domeniu

Turismul este una dintre căile prin care instituţiile de moştenire culturală pot atrage investiţii interne. Populaţia locală combina adesea vizila la un muzeu, o bibliotecă sau un birou de înregistrare cu mersul la cumpărături, la bancă sau utilizarea altor servicii. Oameni din afara zonei vor căuta să-şi deschidă o afacere aici, şi persoane particulare se vor gândi să se mute în acea zonă, aceştia  fiind atraşi de prezenţa unui confort local, incluzând facilităţi culturale şi de petrecere a timpului liber, ca şi prezenţa magazinelor, şcolilor, serviciilor industriale. Şi disponibilitatea la muncă va fi de asemenera un factor de atragere a veniturilor, şi ca organizaţii de educare muzeele, bibliotecile şi arhivele furnizează oportunităţi pentru oameni pentru aşi îmbunătăţi aptitudinile. (A se vedea ghidul despre Învăţământ)

 

Resurse de informare                                                             Înapoi la domeniu

Dezvoltările sociale şi economice depind pe un activ economic, pe cetăţeni bine-informaţi şi social coezivi, care îşi cunosc responsabilităţile şi drepturile.  Accesul la surse excelente de informare împuternicesc indivizii, ajutându-i să îşi îmbunătăţească viaţa. Muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt depozite ale resurselor de informaţii, multe dintre ele supuse la digitizare, realizând căutarea unui număr mai mare de date mai uşor şi mai repede (a se vedea ghidul despre Descoperire şi recuperare). Tipuri de resurse de informare utile în sprijinirea dezvoltării sociale şi economice includ :

Servicii de informare                                                              Înapoi la domeniu

Tehnologia a crescut îmbunătăţirea serviciilor pe care muzeele, bibliotecile şi arhivele le pot oferi publicului, comunităţii de afaceri şi vizitatorilor acelei zone. Ca şi centre de cunoaştere şi de informare, acestea sprijina învăţământul formal şi informal, ajută populaţia să-şi dezvolte stilul de viaţă şi interesele pentru petrecerea timpului liber, şi să păstreze şi să promoveze ariile de cultură şi patrimoniu. Servicii speciale care sprijină dezvoltarea economică şi socială şi regenerarea zonelor învecinate, pot include:

 

Managementul cunoaşterii                                                     Înapoi la domeniu

Managementul cunoaşterii este procesul prin care organizaţii generează valori dintre valorile intelectuale şi bazate pe cunoaştere, care se împart în două categorii : explicit (apropape orice care poate fi documentat) şi tacit (cunoştinţele conţinute în mintea oamenilor). Personal specializat şi experimentat reprezintă de asemenea  valori ale instituţiei de moştenire. De asemenea, aceştia pot furniza şi serviciul de administrare a cunoştinţelor pentru alte organizaţii şi afaceri, ajutându-i să organizeze şi să utilizeze în cel mai eficient mod valorile bazate pe cunoaştere.

 

Plăţi şi licenţe                                                                         Înapoi la domeniu

În multe ţări bibliotecile publice şi arhivele oferă, de obicei, câteva servicii gratuite. Unele instituţii locale, în special muzeele, au servicii cu plată, de exemplu pentru intrare, cu un preţ mai mare în cazul unor expoziţii speciale, etc.

 

Cu privire la serviciile de informare, unde se oferă servicii specializate, trebuie pus accentul pe cele care sunt gratuite sau se plăteşte o taxă anuală pentru unele servicii speciale, de exemplu în cazul instituiţiilor care trebuie să plătească pentru bazele de date sau alte taxe şi trebuie să îşi recupereze costurile. Cererea unei taxe anuale pentru servicii speciale necesită o decizie asupra a ce se include în nivelul standard de servicii. Din cauza costurilor foarte mari care implică compilarea informaţiilor specializate din baze de date, există de obicei reguli, de obicei obţinerea unei licenţe, care oferă sau nu posibilitatea utilizării lor în instituţiile publice, reguli care depăşesc gradul de protecţie normal asigurat de legile împotriva copyright-ului. Instituţiile vor trebui să decidă care vor fi condiţiile de utilizare aceptate de utilizatorii săi şi compatibile cu practicile lor de lucru.

 

Furnizare de servicii                                                               Înapoi la domeniu

Tehnologia a revoluţionat modul în care oamenii accesează serviciile. Oamenii doresc acum servicii accesibile de oriunde şi oricând. Comunicarea cu utilizatorii trebuie să se facă prin mai multe metode (e-mail, centre de contact, linii de chat, weblogs, video-conferinţe, Internet, reţele prin satelit sau fără fir, produse mobile, chioşcuri TV interactiv şi digital, vizitele tradiţionale, de asemenea, telefon sau fax) pentru a întâmpina nevoile tuturor. Sisteme integrate pot performa mai mult decât tradiţionalele aplicaţii casnice. Cu ajutorul descoperirii resursei şi metodelor de acces ghidat acestea pot furniza acces la conţinut. Exemple de metode de furnizare includ :

·        centre de contact - chestionarele pot fi folosite în orice scop – din pagina web, prin e-mail, prin telefon sau fax, sau pe loc – şi prezenţă celui mai potrivit membru al personalului, care duce la utilizarea eficientă a personalului calificat şi permite celorlalţi membrii ai personalului să contribuie şi să câştige experienţă şi aptitudini. Chestionarele pot fi aplicate cu ajutorul software-ului de  administrare a chestionarelor care depistează orice progres într-o cerere şi permite oricăror cercetări să fie date altor membrii din personal când cineva dintre aceştia iese din servici, lucru important în cazul în care instituţia este deschisă pe o perioadă mai lungă. Astfel de software de administrare oferă informaţii preţioase despre utilizare şi poate monitoriza efectul oricărei activităţi promoţionale şi astfel să ţintească publicitatea în folosul audienţei care ar putea să nu utilizeze sistemul la adevărata lui valoare. Centrele de apel sunt organizate, de obicei, pe baza autorităţilor locale, şi bibliotecile, în particular, sunt bine plasate pentru a prelua administrarea acestora;

·        tipurile de servicii "Întrebă Bibliotecarul" – acestea sunt accesibile acum în mai multe ţări, şi la nivel internaţional. Bibliotecile prin intermediul reţelei colaborează pentru a furniza serviciul pe o bază a serviciilor programate prin rotaţie. Întrebările sunt palasate pe o pagină de chestionar care este automat trimisă către o bibliotecă de referinţe participantă care primeşte cererea sub forma unui mesaj de e-mail. Bibliotecarii răspund cerinţei din e-mail cât se poate de repede. Serviciile de chestionare împărtăşite în căteva ţări şi spaţii temporale, sunt utile, în particular, instituţiilor mai mici care permit unui serviciu să fie oferit tot timpul cu toate că instituţia locală este închisă, şi aceştia oferă acces altor instituţii mai experimentate. Acest tip de serviciu împărtăşit poate fi folosit de muzee şi arhive, dar nu poate fi aplicat acolo unde cerinţele sunt specifice pentru unele instituţii;

·        tipul de servicii "Vorbeşte-unei-persoane" - acestea foloses tehnologia unei linii de chat pentru a permite celor care au întrebări să comunice cu un membru al personalului în timp real. Serviciile de tipul "Întrebă Bibliotecarul" pot fi împărtăşite între ţări şi spaţii temporale cu beneficii similare pentru instituţiile mai mici;

·        tehnici de căutare – acestea permit personalului să asiste în căutarea în baze de date sau pe Internet;

·        portale care integrează accesul la o gamă largă de surse şi le prezintă prin subiecte;

·        site-uri web – majoritatea instituţiilor au acum site-uri web şi acestea pot fi folosite în furnizarea unui număr de servicii, cum ar fi

o       vizite virtuale prin instituţie;

o       informaţii şi exponatele unei expoziţii;

o       acces la cataloage (cu facilităţi de a întreba, prelungi împrumutul, etc.);

o       acces la bazele de date, cum ar fi bazele de date pe informare comunitară;

o       abilitatea de a viziona, citi sau asculta materiale digitizate de orice fel;

o       legături către alte site-uri web importante;

o       servicii de FAQ;

o       anunţuri ale conducerii despre evenimentele viitoare;

o       pagini de contact sau de "întrebări".

Pentru un ghid de servicii de referină digitale a se vedea Berube, Linda : Prezentarea Referinţelor Digitale. Grupul de Lucru pentru Politica Serviciilor Relaţionate, februarie 2003. [7]

 

Aptitudinile personalului (a se vedea ghidul despre Personal)      Înapoi la domeniu

Personalul specializat şi experimentat reprezintă o valoare pentru instituţia de patrimoniu. Munca la un serviciu de informare de înaltă calitate în cadrul unei instituţii de patrimoniu este cmplexă şi necesită experienţă considerabilă din partea celor care îl conduc şi din partea acelora care furnizează serviciul direct utilizatorilor. Această expertiză necesită o combinaţie de experienţă şi aptitudini. Expertiza realizată de-a lungul activităţii personalului este o valoroasă resursă pentru serviciu total.

 

Regenerarea zonelor învecinate                                             Înapoi la domeniu

Prezenţa instituţiilor de patrimoniu în cadrul unei comunităţi poate contribui la regenerarea zonelor  învecinate prin mai multe metode, cum ar fi :

·        angajarea directă a personalului;

·        angajarea indirectă prin cererea de bunuri şi servicii, ambele pentru personal ca indivizi şi pentru instituţie;

·        reintroducerea taxelor, plăţilor şi activităţilor comerciale (muzeu, magazine, publicaţiile arhivei, cafenele de incintă, cercetare specializată, vânzări de carte, etc.) atunci când se reinvestesc în instituţie;

·        reintroducerea e-comerţului care atrage venituri din partea unui potenţial public global (vânzare online de bilete pentru expoziţii, înscriere ca membru, bunuri şi servicii);

·        contribuţia la plata chiriei şi a ratelor;

·        crearea unei pieţe pentru banda de transmitere, şi pentru echipamentul ICT şi serviciile asociate;

·        crearea de locuri de muncă – în mod direct, dar şi prin furnizarea de oportunităţi de a învăţa noi aptitudini.

 

Sprijinul social şi economic depinde de locurile de muncă. Societatea informaţională are cereri noi şi mereu schimbătoare cu privire la aptitudini şi perfecţionare. Muncitorii trebuie să fie adaptabili şi capabili să înveţe  şi să reînveţe prin intermediul vieţii lor. Muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt furnizori importanţi în sectorul de educare permanentă, oferind stimularea de a învăţa la fiecare nivel (a se vedea ghidul despre Învăţământ). Acestea au nevoie de a colabora şi de a forma parteneriate cu industria şi organizaţii de educare şi perfecţionare pentru a dezvolta aptitudinile necesare în economia locală. Cu relevanţă specifică dezvoltării economice, acestea pot, de exemplu, să ofere:

·        acces la calculatoare în scopul găsirii de locuri de muncă, de a redacta CV-uri şi aplicaţii;

·        acces la calculatoare în scopuri educaţionale cum ar fi învăţarea abilităţilor de a lucra cu calculatorul sau îmbunătăţirea aptitudinilor de bază care pot duce la obţinerea unui loc de muncă, sau a unui loc de muncă mai bun;

·        medii de învăţare virtuale, ca şi spaţii de studiu sigure din punct de vedere fizic;

·        acces la materialele necesare educării;

·        acces la informaţii educaţionale şi de angajare, de exemplu despre cursuri la colegii, etc., carieră, calificări, oportunităţi de angajare, etc.

 

Cultura industrială                                                                   Înapoi la domeniu

Muzeele, bibliotecile şi arhivele sunt parte integrantă a "culturii industriale" realizată de activităţi creative şi de cunoaştere bazate pe proprietatea intelectuală, care numără acum mai mult de jumătate din toţi angajaţii din ţările dezvoltate. De exemplu media recunoaşte acum că programele istorice şi cele culturale atrag o mai mare audienţă, şi muzeele, bibliotecile şi arhivele se pot capitaliza pe acestea, ambele lucrând cu producătorii programelor etc., şi prin atragerea de vizite dupăun grafic. În sprijinirea dezvoltării economice pot face, de asemenea, legături cu industria turistică  şi cu industria de divertisment şi de petrecere a timpului liber.

 

Publicitate, marketing şi analiză                                           Înapoi la domeniu

Oamenii, inclusiv alte organizaţii şi afaceri, nu vor cunoaşte, în mod necesar, nivelul serviciilor pe care instituţiile locale le pot furniza, astfel încât marketingul va fi necesar. Instituţia va trebui să fie, din acest punct de vedere, în particular, proactivă. Utilizarea maximă ar trebui realizată de tehnologii pentru  a obţine o audienţă maximă. Metodele de marketing ar trebui să includă:

·        un site web bine alcătuit şi accesibil. Cum aceste lucruri pot fi văzute peste tot în lume, potenţialul promovării serviciului şi a regiunii este imens. Includerea paginilor de contact permite utilizatorilor să fie mereu în contact direct cu serviciul;

·        un buletin de noutăţi;

·        mail-uri către potenţiali utilizatori ai serviciului;

·        pregătirea şi distribuirea de materiale publicitare;

·        vizite la companii locale, şcoli, colegii, grupuri din comunitate, etc. pentru a se asigura de faptul că sunt informaţii despre acest serviciu;

·        întâlniri cu grupuri de persoane locale şi cu organizaţii;

·        activităţi de analiză pentru a pune în evidenţă personalul calificat prin, cum ar fi, perfecţionare departe de locul de muncă, de exemplu premise de afaceri, în colegii, în cadrul centrelor comunitare din zonele rurale, etc., luând parte la festivale locale şi carnavale, organizând în comunitate evenimente şi expoziţii, etc.;

·        participarea activă a personalului/directorilor de muzee, biblioteci şi arhive la forum-uri de dezbateri publice cum ar fi în buletinul de noutăţi, televiziune sau programe radio.

 

                                             AGENDA VIITOARE                      Înapoi la domeniu

 

Se estimaează că economia creativă va creşte cu un procent de 5% pe an. Aproximativ 40% din creşterea productivităţii de după mijlocul anilor 1990  din Europa, se datorează utilizării tehnologiilor de informare. Sectorul ICT produce aproximativ 8% din GNP. Sectorul patrimoniului cultural are nevoie de a se poziţiona pentru a beneficia de acesta.

 

Dezvoltarea rapidă a ICT (Tehnologii de Comunicare şi Informare) va deschide accesul către colecţii şi informaţii prin metode noi şi interactive. Muzeele, bibliotecile şi arhivele au nevoie de acest val pentru a încuraja utilizarea acestuia de către utilizatorii lor care, în mod tradiţional nu le-au frecventat.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele trebuie să fie proactive în acţiunea de a se asigura  de recunoaşterea lor ca puncte de acces la cunoştinţe, informaţii şi educaţie, ca porţi de furnizare perfecţionate, ghizi şi navigatori în mediul digital. Vor trebui să dezvolte mediile de învăţare virtuale pentru a creşte impactul asupra sectorului de educare permanentă.

 

Noi servicii digitale online preiau deja media tradiţională din cauza interacţiunii lor, analizei globale, accesibilitate indiferent de locaţie, şi posibilităţile de a publica personal. Muzeele, bibliotecile şi arhivele vor trebui să îşi deschidă depozitele pentru a umple acest mediu, care va stimula turismul şi e-turismul, va inspira creativitatea şi va crea locuri de muncă şi bunăstare.

 

Se aşteaptă ca serviciile să fie accesibile oricând, furnizate de reţelele instituţiilor care pot cere capacităţile şi resursele instituţiilor culturale din lume atât din sectorul academic, special şi de cercetare cât şi din sectorul public (a se vedea ghidul despre Cooperare şi parteneriat).

 

Aşteptările oamenilor cu privire la organizaţiile bancare şi la comerţul en-detail, au crescut şi din acest motiv vor cere servicii şi informaţii care să fie croite după cererile lor (a se vedea ghidul despre Personalizare).

 

Nevoile de informare ale oamenilor vor creşte pentru aşi îndeplini rolul de cetăţeni în lumea modernă (a se vedea ghidul despre eGuvernare). Muzeele, bibliotecile şi arhivele trebuie să se poziţioneze în fruntea listei de furnizori de informaţii.

 

Turismul este adânc implicat în dezvoltarea economică. Promovarea şi producerea de informaţii culturale va creşte în importanţă atâta timp cât turismul va continua să fie o industrie în creştere. Muzeele, bibliotecile şi arhivele vor trebui să utilizeze tehnologii cum este GIS (Sisteme de Informare Geografică) pentru a creşte utilitatea site-urilor lor web pentru turismul cultural şi pentru  exploatarea tehnologiilor mobile.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele vor trebui să furnizeze servicii utilizând o varietate de canale de livrare incluzând reţele, produse mobile, chioşcuri şi televiziune digitală.

 

Muzeele, bibliotecile şi arhivele, în mod crescător, vor trebui să furnizeze servicii şi să comunice cu utilizatorii printr-o gamă largă de sisteme de livrare, de exemplu fără fir, e-mail, conversaţii pe viu de tipul chat, video-conferinţe şi centre de apel. Accesul de departe prin produse mobile, laptop-uri, etc. poate deveni realitatea, după cum populaţia activă cere informaţii.    

                                                   REFERINŢE                   Înapoi la domeniu

 

[1] Patrimoniul cultural ca factor în dezvoltarea economică

http://europa.eu.int/comm/culture/activities/cultural_heritage_dev_en.htm

 

[2] Către o Europă bazată pe Cunoaştere

 http://europa.eu.int/comm/publications/booklets/move/36/en.pdf

 

[3] Planul de Acţiune eEurope 2005

 http://europa.eu.int/information_society/eeurope/2005/all_about/action_plan/index_en.htm

 

[4] Alăturarea "diviziunii digitale": Politicile UE. Noiembrie 2004.

http://www.euractiv.com/Article?tcmuri=tcm:29-132315-16&type=LinksDossier

 

[5] Consiliul Arhivelor, Bibliotecilor şi Muzeelor din Sud-Vest: A face diferenţa: impactul muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor în sud-vest, mai 2004; şi Contribuţia economică a muzeelor, bibliotecilor şi arhivelor în sud-vest, aprilie 2004.  http://www.swmlac.org.uk

 

[6] Capitalele Europene ale Culturii

 http://europa.eu.int/comm/culture/eac/other_actions/cap_europ/cap_eu_en.html

 

[7] Berube, Linda : Prezentarea Referinţelor Digitale. Grupul de Lucru pentru Politica Serviciilor Relaţionate, februarie 2003. http://www.ukoln.ac.uk/public/nsptg/virtual/

 

                                                    LEGĂTURI                             Înapoi la domeniu

 

Croaţia

 

Site-ul web al Bibliotecii Orăşeneşti din Zadar / Zadar City Library website

Portal pentru informaţii comunitare. Probleme importante sunt discutate prin intermediul forum-urilor şi poll-urilor. O aplicaţie web dinamică este utilizată pentru a permite bibliotecarilor comunităţii locale să înnoiască datele de pe site-ul web folosind formaturi web şi abilităţi de bază în grafica pe calculator. Se folosesc surse deschise de software, PHP şi MzSQL.

http://www.gkzd.hr

 

Întreabă bibliotecarul / Pitajte knjižničare /  Ask a librarian

Reprezintă un serviciu de colaborare nou de referinţe oferit de până la 15 biblioteci publice din Croaţia. Este plănuită includerea încă a câtorva biblioteci, plus muzee şi arhive. http://jagor.srce.hr/pitajte-knjiznicare

 

Republică Cehă

 

Centru de Informare UNESCO / Information Centre UNESCO

Serviciu de informare publică realizat de biblioteca publică (http://www.knihkm.cz) în cooperare cu Clubul UNESCO. http://unesco-ic.cz

 

Informaţii pentru persoanele şomere / Information for unemployed people

Site-ul web al Bibliotecii Regionale din Karvina conţine informaţii speciale pentru şomeri.

http://www.rkka.cz/2004/cz.php?stranka=http://192.168.254.2/htm/Czech/sluzby/nezam/registr.html

 

Karviná - Informační portál pro každého

Portal de informare a Bibliotecii regionale furnizând un serviciu de informaţii de afaceri. http://www.karvina.info

 

Franţa

 

Biroul Cunoaşterii – Biblioteca Municipală din Lyon / Guichet du Savoir - Bibliothèque municipale de Lyon

Serviciu online digital de referinţe unde bibliotecari profesionişti încearcă să răspundă la întrebări pe orice subiect în 72 de ore. De asemenea oferă serviciu de chat online în fiecare după-amiază de miercuri şi sâmbătă. http://www.guichetdusavoir.org/GdS/

 

Germania

 

Informare Online / Online-Auskunft

Biblioteca Centrală şi Judeţeană din Berlin este prima bibliotecă germanofilă care foloseşte un Punct de Informare(http://www.questionpoint.org/) pentru referinţele virtuale. Utilizatorii pot alege între câteva limbi şi întrebările la care nu se poate răspunde pe plan local sunt trimise mai departe către o reţea internaţională de biblioteci. Aplicaţia, care rulează pe server-ul OCLC din Statele Unite, furnizează un instrument administrativ pentru crearea de referinţe transparente prin e-mail şi prin chat atât pentru utilizatori cât şi pentru bibliotecă. Mai mult, fiecare bibliotecă are posibilitatea de a crea consorţii care corespund, din punct de vedere al puterii, cu propriile consorţii de bibliotecă.

http://www.zlb.de/fragen_sie_uns/ask_a_librarian

 

Letonia

 

Bibliotecile oraşului Riga / Riga City Libraries

Şapte biblioteci furnizează acces liber la Internet. http://www.ltn.lv/~rcb

 

Norvegia

 

Serviciu de informare istoria şi cultura locală /  Lokalhistorisk spørjevev / Answering service about local history and local culture

Proiect de cooperare care a implicat o arhivă, un muzeu şi o bibliotecă. Serviciul se focalizează pe şcoli ca principal grup de utilizatori. Întrebările şi răspunsurile sunt stocate într-o bază de date pe web şi pot fi reutilizate. http://www.sporjeveven.sffarkiv.no

 

Întreabă Biblioteca /  Spør biblioteket / Ask the Library

Serviciu de referinţe web unde utilizatorii pot plasa o întrebare şi să primească răspunsul prin e-mail. Toate întrebările şi răspunsurile sunt adunate într-o bază de date care permite căutare. Mai există, de asemenea, un serviciu de referinţe prin SMS şi, în cooperare cu Bibliotekvakten, un serviciu de referinţe prin chat, care oferă oamenilor posibilitatea de intra în contact prin mai multe metode. 

http://nyhuus.deich.folkebibl.no/deichman/spor.html

 

România

“Întreabă Bibliotecarul” – Proiect al Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj / “Ask a Librarian” - Project of "Octavian Goga" Cluj County Library

Serviciu de informare inovativ pentru bibliotecile publice din România furnizat direct prin site-ul web. http://www.bjc.ro/referinta

 

Serviciul de Referinţe Electronice/Internet (REI) – Serviciul Bibliotecii Judeţene "V.A. Ureche" Galaţi / Electronic Reference Service/Internet (REI) - Service of “V.A. Urechia” Galati County Library

Prin acest serviciu de referinţă, utilizatorii au acces la cataloage, Internet, programe aplicative, şi documente de referină electronice indiferent de format. Pot obţine de asemenea asistenţă şi instruire din partea unui bibliotecar de referinţe.

http://www.bvau.ro

 

Rusia

 

Spaţiul de Informare din Regiunea Muncitorească Oryol / Cyber Information Space of the Oryol Rural Toiler

Biblioteca Publică Regională din Oryol a dezvoltat acest proiect care crează prima reţea universală de informaţii şi comunicare în regiunea  Oryol prin tehnologii computerizate la locul de muncă (în cadrul companiilor) şi în zone rezidenţiale (prin centre locale şi Biblioteci Centrale). Serviciile de informare vor fi furnizate fiecărui muncitor angajat în sectorul agricol prin cooperarea dintre Biblioteca Centrală Ştiinţifică Agricolă  (CSAL) şi Biblioteca Publică Regională din Oryol. http://www.valley.ru/~book/new_page_6.htm

 

Centrul de Informare Legislativă pentru Copii şi Tineret / Information and Legal Centre for Children and Youth

Biblioteca Centrală pentru Copii din Sant Petersburg a realizat acest proiect pentru a furniza acces gratuit la informaţii juridice pentru copii, părinţi şi profesori prin intermediul bazelor de date juridice a principalelor companii de informaţii juridice “Codex”, “Garant”, “Consultant+”, prin rezervele bibliotecii specializate, programe legislative educaţionale şi resurse specializate de pe Internet. http://www.pushkinlib.spb.ru/russian/Law.htm

 

Centre Publice de Informare Legislativă / Public Centres of Legal Information

Ministerul Culturii al Federaţiei Ruse a dezvoltat şi implementat acest program cu scopul de a realiza un sistem multi-funcţional şi bine echilibrat de informare legislativă pentru cetăţeni . 230 de biblioteci ruseşti sunt implicate în acest proiect. http://www.rflr.ru/projects/pcpi.htm

 

Slovenia

 

Serviciul de Referinţă Online / On-line Reference Service

ORS a fost administrat şi dezvoltat de-a lungul fazei de proiect (2004-2005) printr-un parteneriat  între Institutul de Ştiinţele Informării şi 6 biblioteci care folosesc software-ul QuestionPoint.Va furniza un serviciu de informare mai dezvoltat oferind 24/7 acces la bibliotecă şi informaţii din Slovenia prin tehnologia chat şi e-mail.

(Site-ul este în construcţie; accesibil prin biblioteca virtuală slovenă din 2005).

 

Marea Britanie

 

Răspunsuri Acum / Answers Now

Este un serviciu interactiv, online de informare furnizat de un parteneriat al unor servicii din biblioteci publice din Somerset (Marea Britanie), Brisbane (Australia), Christchurch (Noua Zeelandă) and Richland (Carolina de Sud, SUA). Bibliotecari perfecţionaţi sunt capabili de a răspunde referinţelor 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

http://www.somerset.gov.uk/somerset/culturecommunity/culturalservice/libraries/information/index.cfm?override=subtopic&infoid=3223

 

Cel mai bun pentru afacere / Best for Business

Parte a Bibliotecii Centrale din Birmingham,  Informaţii de Afaceri, acest portal a fost evaluat de jurnalul Guardian în topul primelor 10 site-uri de informare de afaceri. http://www.bestforbusiness.com/ 

(Pentru o descriere mai detaliată a serviciilor furnizate a se vedea Trecem la afaceri de Catherine Prosser în Actualizarea CILIP, noiembrie 2003.

http://www.cilip.org.uk/publications/updatemagazine/archive/archive2003/november/update0311c.htm ).

 

Centre de Descoperire / Discovery Centres

Centrele de descoperire dezvoltate în Hampshire (primul deschizându-se în 2005) vor cuprinde un serviciu monitorizat de bibliotecă asociat oportunităţilor şi facilităţilor de învăţare, incluzând zone de istorie locală, muzee, galeriide artă, acces gratuit la Internet, cafenele şi creşe sub acelaşi acoperiş. Consiliul Judeţean împreună cu grupurile din comunitate doreşte, de asemenea, să furnizeze servicii cum ar fi sfaturi pentru carieră, sprijin pentru afacerile locale, oportunităţi de educare a adulţilor, informaţii despre grupurile sportive locale şi acces la cursurile de aptituidini de bază. Centrele vor încerca să atragă şi tineret cu ajutorul unei zone de divertisment şi a unei zone de studiu. Tehnologia va juca un rol important în asigurarea accesului la servicii. Acolo unde spaţiul limitat previne prezenţa unor facilităţi, accesul virtual va fi furnizat cu ajutorul calculatoarelor.

http://www.hants.gov.uk/rh/discoverycentres/

 

Serviciul Reţea pentru Cetăţeni de Referinţe din Anglia / People’s Network Enquiry Service in England

Serviciul în timp real de referinţe fiind administrat şi dezvoltat în faza de proiect (noiembrie 2004 – noiembrie 2006) de parteneriatul dintre Est de Anglia, Co-East, cu OCLC Pica care furnizează software-ul QuestionPoint. Va furniza un serviciu de informare mai dezvoltat oferind 24/7 acces la bibliotecă şi informaţii din Anglia prin intermediul tehnologiei chat şi e-mail. Există legături către servicii similare din alte ţări pentru a oferi un serviciu global şi multilingv.

http://www.ask-a-librarian.org.uk/mla_vrt/policies.html

 

Reţeaua de Descoperire a Resurselor / Resource Discovery Network

RDN reprezintă o colaborare a peste 70 de organizaţii educaţionale şi de cercetare, incluzând Muzeul de Istorie a Naturii, Biblioteca Britanică, Institutul Finlandez de Cercetare Forestieră şi Biblioteca Naţională Germană de Medicină. Este o poartă către accesul la resursele de pe Internet furnizate prin 8 portaluri Artifact, EEVL, Gesource, Sosig, Biome, Altis, Humbul şi PSIgate. http://www.rdn.ac.uk/

 

 

 

Înapoi la cuprins


Ghidurile Calimera

Secţiunea 2:

Ghidurile de management


Ghidurile Calimera

Planificarea strategică

 

                                                     DOMENIU                             

 

Aceste linii directoare se referă la:

Planificarea strategică

Strategii culturale

Planificarea proiectului

Planificarea afacerii

 

                                        PROBLEME DE POLITICĂ                  Înapoi la domeniu

 

Uniunea Europeană a stabilit propriul plan strategic pentru cultură – Programul Cultura 2007 – fixând viziunea de dezvoltare şi obiectivele pentru perioada 2007 – 2013.

Ţările europene şi-au asumat planificarea strategică pentru dezvoltarea economică şi socială şi obiectivele de reconstrucţie. În domeniul culturii şi al informării planificarea strategică e o chestiune mult mai recentă. În prezent este recunoscută importanta contribuţie a culturii la prosperitatea comunităţilor. Prin urmare, planurile culturale ar trebui integrate în strategiile guvernamentale naţionale şi locale în beneficiul societăţii.

Chiar dacă realizarea unui plan strategic nu este necesară, ea este utilă din mai multe motive, cum ar fi:

 

                                     GHIDURI DE BUNE PRACTICI              Înapoi la domeniu

 

Scopul planificării este acela de a stabili obiectivele, dar şi politicile şi procedeele prin care acestea pot fi duse la îndeplinire. Prin planificare se poate determina dacă o sarcină merită să fie luată în considerare. Ca să folosim o analogie simplă, dacă încerci să treci strada fără să te uiţi în stânga şi în dreapta poţi risca să fi lovit. Dacă priveşti în stânga şi în dreapta, s-ar putea să te decizi că nici măcar nu merită să încerci să treci prin acel loc şi să cauţi o trecere de pietoni sau un pasaj subteran.

 

O organizaţie fără planificare tinde să fie dezorganizată, acest lucru însemnând pierdere de timp, efort şi bani (situaţiile sunt analizate pe măsură ce apar). Exerciţiul planificării ar trebui să permită managerilor să anticipeze şi să fie pregătiţi pentru anumite riscuri, să aibă planuri de rezervă în cazul în care se întâmplă ceva neprevăzut.

 

Există diferite tipuri de planuri pentru situaţii variate. Planurile relevante pentru muzee, biblioteci şi arhive includ planuri strategice, planuri de proiecte şi, în unele cazuri, planuri de afaceri.

 

Planificarea stategică                                                             Înapoi la domeniu

Strategia este un plan care cuprinde scopurile majore, politicile şi acţiunile unei organizaţii sau ale unui grup de organizaţii. Un plan strategic descrie ce este o organizaţie, cu ce se ocupă şi de ce, şi trasează obiectivele pentru o viitoare dezvoltare şi metodele de atingere a acestor obiective. Scopul realizării unui plan strategic este de a se asigura că toate părţile interesate (consiliile de conducere sau autorităţile locale, personalul şi utilizatorii) înţeleg care este menirea şi scopul organizaţiei. Un bun plan strategic ar trebui să se asigure că resursele sunt folosite în cel mai eficient mod concentrându-se pe priorităţi-cheie. Ar trebui inclusă o metodă de măsurare a progresului şi de informare a părţilor interesate în legătură cu acest progres.

 

Un plan strategic ar trebui să acopere atât planificarea pe termen scurt cât şi planificarea pe termen lung. Un plan stabilit pe o anumită bază va include o viziune pe termen lung cu scopuri generale care să acopere o perioadă de trei sau cinci ani şi obiective specifice realizabile într-un termen mai scurt de probabil un an. După fiecare perioadă vizând obiective specifice planul ar trebui revizuit, viziunea pe termen lung verificată şi modificată, dacă e necesar, şi stabilite scopurile pentru următoarea perioadă scurtă de timp.

 

Este utilă cooptarea tuturor celor interesaţi în luarea deciziilor. Chiar şi într-o organizaţie mică planificarea nu ar trebui făcută de o singură persoană. Implicarea într-o anumită activitate dă un sentiment al proprietăţii şi ajută la asigurarea succesului. Planul schematic poate fi redactat de o mică echipă şi, ulterior, dat spre consultare personalului, autorităţii locale, membrilor consiliului de administraţie, finanţatorilor şi unora dintre utilizatori.

 

Un plan strategic trebuie să ia în considerare:

·        misiunea, viziunea de dezvoltare şi valorile organizaţiei;

·        descrierea situaţiei actuale a organizaţiei (resursele de care dispune (materiale, bani, personal, echipament, tehnologie, infrastructură, etc.); ce servicii oferă; rezultatele studiului pieţei (evaluările de performanţă, consultarea utilizatorilor); punctele forte şi punctele slabe (analiza SWOT); etc.)

·        descrierea diferenţei dintre stadiul actual al organizaţiei şi nivelul la care şi-ar dori să fie (în funcţie de misiune şi viziunea de dezvoltare)

·        ce obiective strategice sau pe termen lung trebuie atinse în vederea îndeplinirii misiunii, adică pentru a anula diferenţa dintre situaţia actuală şi viziunea de dezvoltare (spre exemplu, o arhivă îşi poate face accesibilă colecţia prin catalogare şi digitizare);

·        factori externi care pot influenţa activitatea organizaţiei (acestea pot include o descriere demografică a regiunii deservite (structură etnică, profil de vârstă etc.), o descriere geografică (arii rurale, urbane), o analiză socio-economică a regiunii, orice obiective guvernamentale locale sau naţionale cu impact asupra regiunii şi orice lipsă a resurselor, etc.)

·        politicile şi strategiile necesare pentru atingerea ţintelor ţinând cont de factorii externi. Acestea sunt obiective pe termen lung care ar trebui să fie specifice, măsurabile, tangibile, realiste şi limitate în timp. (Spre exemplu – să digitizeze documentele referitoare la al doilea război mondial până la data de 31 decembrie; să planifice cel puţin 5 expoziţii anual);

·        planificarea acţiunii (cine ce va face şi până când);

·        alocarea costurilor şi bugetelor;

·        obiective de performanţă şi modalitatea de măsurare a lor.

 

Orice plan trebuie să fie bine documentat astfel încât toţi cei implicaţi să fie informaţi în legătură cu obiectivele, rolurile şi responsabilităţile, programările şi termenele limită, costurile etc. Următoarea listă indică documentaţia care ar trebui să însoţească fiecare plan strategic:

Toate modificările şi amendamentele ar trebui notate şi puse în circulaţie. Procesele verbale ale şedinţelor în care este analizat planul trebuie păstrate.

 

O modalitate de a învăţa cum se realizează un plan strategic bun este de a citi pe Internet unele dintre exemplele de planuri strategice comune. (Vezi Links.)

 

Strategii culturale                                                                  Înapoi la domeniu

Un plan strategic interdisciplinar care vizează îmbunătăţirea serviciilor culturale dintr-un oraş, regiune sau ţară, ori chiar continent, poate fi numit strategie culturală. Unele ţări, cum ar fi Marea Britanie, încurajează autorităţile locale să redacteze strategii culturale locale. În vederea realizării acestor strategii ele pot stabili parteneriate cu serviciile şi facilităţile din afara sectorului public, spre exemplu: facilităţi sportive locale, teatre, galerii, obiective de patrimoniu etc. Existenţa unei strategii culturale bine documentate va atrage atenţia asupra importanţei culturii, spre exemplu, prin:

 

O strategie culturală locală ar trebui:

·        să se adreseze nevoilor, cererilor şi aspiraţiilor comunităţii. Acest lucru ar presupune consultarea unui număr mare de organizaţii şi localnici – atât utilizatori cât şi non-utilizatori ai serviciilor;

·        să asigure tuturor accesul nelimitat;

·        să fie dezvoltată printr-o abordare interdisciplinară şi intermediară, care să implice organizaţiile comunitare, sectorul privat, grupurile de voluntari etc.

·        să ţină cont de agendele guvernamentale centrale sau regionale pentru integrare socială, învăţare permanentă, dezvoltare economică, sănătate publică, protecţia mediului, etc.

·        să ţină cont de comunitatea geografică mai extinsă şi de impactul potenţial asupra turismului etc.

 

O strategie culturală este un plan strategic (vezi mai sus planificarea strategică). Documentarea ar trebui să ia forma unui plan de acţiune care să conţină:

·        priorităţi pentru resurse şi acţiune;

·        rezultate definite;

·        planificarea activităţii viitoare;

·        mecanismele implementării;

·        mecanismele monitorizării şi ale revizuirii.

 

Pentru un exemplu de strategie culturală vezi Obiectivele strategice ale oraşelor europene [2]. Pentru informaţii în legătură cu strategiile culturale, cu unele exemple, vezi Politici culturale: factorii de decizie participativi în sud-estul Europei [3]. Site-ul web al Fundaţiei Interarts conţine informaţii referitoare la strategiile culturale ale multor oraşe şi regiuni europene [4]. 

 

Planificarea proiectului                                                          Înapoi la domeniu

Primul pas în cazul oricărui proiect este întocmirea unui plan. Acest proces va ridica întrebări (probleme şi factori de risc) care, altfel, ar fi putut trece neobservate şi, dacă acestea vor apărea, vor fi soluţionate cu ajutorul planurilor de rezervă. Întotdeauna ar trebui să se realizeze o evaluare a riscului. Într-o formă foarte simplificată, planul ar trebui să răspundă următoarelor întrebări:

·        Ce? Planul va avea nevoie de obiective clar definite. Spre exemplu, dacă proiectul se referă la digitizarea unei colecţii, obiectivele pot să cuprindă:

°        motivele digitizării: să conserve documentele originale, să facă resursele accesibile unui public mai larg prin intermediul Internetului;

°        ce urmează să fie digitizat. Aspectele luate în considerare sunt: dacă resursele sunt unicate (dacă nu, este posibil ca cineva să le fi digitizat deja), dacă pot fi obţinute drepturile de copiere, cine este publicul ţintă pentru resursele digitizate (ar putea fi util să se afle dacă digitizarea se justifică).

·        Cine? Care sunt competenţele şi cunoştinţele necesare? Opţiunile sunt:

°        folosirea personalului existent, posibil cu instruire suplimentară;

°        recrutarea de personal specializat, posibil cu un contract pe termen scurt;

°        angajarea unei alte organizaţii sau persoane pentru a realiza întregul proiect sau o parte a acestuia.

 

·        Unde? Acest lucru presupune asigurarea că pe site este disponibil suficient spaţiu şi/sau echipament. Dacă este vorba de un proiect de digitizare, trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: cât de departe ar trebui mutate documentele fragile, dacă sunt necesare condiţii de mediu speciale, dacă acest proces va afecta desfăşurarea serviciilor obişnuite.

 

·        Când? Aici sunt vizate două aspecte:

°        există o perioadă cu activitate redusă în care proiectul poate fi pus în practică cu o minimă afectare a serviciului?;

°        cât timp va necesita realizarea proiectului? Este nevoie de o detaliere a procesului muncii sau de un program cu specificarea etapelor de referinţă şi termenelor limită.

·        Cum? Acest lucru depinde de proiect. Spre exemplu, dacă proiectul se referă la demararea unui program comunitar care să implice copiii în producerea unei benzi video sau la mutarea unui muzeu într-o nouă clădire, metodele vor fi diferite decât cele abordate în cazul unui proiect de digitizare, dar vor fi aplicate aceleaşi principii.

 

Sigur că există o mulţime de chestiuni care trebuie luate în considerare şi incluse într-un plan, cum ar fi finanţele, procesul muncii, echipamentul, produsele şi rezultatele anticipate, evaluarea, angajarea şi informarea părţilor interesate. Odată complet, planul trebuie privit ca un document dinamic. Ar trebui revizuit periodic şi este posibil să fie necesară actualizarea lui pe parcursul proiectului.

 

Documentaţia este importantă. Toate modificările şi amendamentele ar trebui documentate şi puse în circulaţie. Procesele verbale ale şedinţelor în care a fost discutat planul ar trebui păstrate. Lista următoare indică ce fel de documente trebuie redactate pentru fiecare stadiu al proiectului.

Iniţierea: