ConsILR
Email 
Parola 
 
 

Sign up
    Navigare           Noutati
Informatii
   Despre consortiu
   Despre CILR
   Organizare
Membri
   Lista membrilor
Activitati
   Evenimente
      CILR 1/10/01
      Atelier de lucru 3/11/05
      Atelier de lucru 3/11/06
      Atelier de lucru 14-15/12/07
   Proiecte
      Balkanet
   Publicatii
Invatamant
   Undergraduate
   Master
   Doctorat
Cercetare
   Organizatii
   Finantare
Obiecte
   Instrumente
   Download
      Aplicatii
      Resurse
 

Comisia de Informatizare pentru Limba Română

Şedinţa din 1 octombrie 2001

Lucrările sunt deschise de Dl. Dan Tufiş, Membru Corespondent al Academiei, preşedintele Comisiei, care īl invită pe preşedintele Academiei Române, dl. Academician Eugen Simion, să rostească cuvântul de deschidere.

Domnul Academician E. Simion:

Menţionează participarea la o reuniune la Paris a Consiliului Europei şi a miniştrilor educaţiei privitoare la situaţia limbilor europene. Acţiunea organizată la Bucureşti intră īn aceeaşi preocupare a lingviştilor şi informaticienilor de a introduce limba naţională īntr-o reţea mai amplă şi, īn acelaşi timp, de a vedea ce se īntāmplă cu limba naţională īn procesul de globalizare. Acest ultim aspect īl nelinişteşte pentru că, de fapt, unele limbi sunt lăsate deoparte (fiind preferate engleza şi franceza). De altfel, un reprezentant al Consiliului Europei spunea că CE nu poate sprijini toate traducerile, deci fiecare ţară trebuie să-şi suporte costurile. Practic, este puţin probabil ca România să-şi poată permite să plătească aceste traduceri.

Ce se īntâmplă cu limba se īntâmplă şi cu identitatea culturală, fiind aşadar important să descoperim ce să facem ca să nu rămânem izolaţi şi să ne păstrăm identitatea naţională īn condiţiile globalizării (pentru care poate ar fi mai bun termenul "universalizare"). Potrivit lui Emil Cioran, limba este creaţia noastră cea mai bună, gradul ei de complexitate fiind demonstrat prin aplicarea a două teste: analiza traducerilor din Biblie şi din Shakespeare.

Academia, prin Comisia de specialitate, este interesată de acest proces de īncadrare a limbii române īn reţeaua universală şi este de bun augur faptul că secţia de informatică are proiecte īn această direcţie. Tot īn acest sens, s-a īncheiat un acord cu Uniunea Latină la un proiect la care participă şi UNESCO.

Academia este cea care apără tradiţiile şi limba şi construieşte instrumentele de lucru: DLR se termină anul viitor; este gata Micul Dicţionar Academic; se va reconstitui Comisia de limba română din cadrul Academiei (care a fost condusă de Academician Ion Coteanu) cu profesori de la universităţi, dar şi din īnvăţămāntul mediu.

Limba este un bun naţional şi trebuie apărată (chiar prin lege).

Īntrucāt nu poate rămâne la lucrările comisiei, felicită organizatorii şi aşteaptă să i se comunice concluziile la care s-a ajuns. Īnainte de a părăsi sala de şedinte, preşedintele Academiei menţionează posibilitatea de a da Comisiei, la cerere, un spaţiu pentru sediu la Biblioteca Academiei.

Dl. Dan Tufiş multumeşte preşedintelui pentru intervenţie şi continuă prin a sublinia că această comisie este o expresie a preocupărilor legate de prezenţa limbii române īn circuitul internaţional.

Īn 1992, pentru a analiza situaţia existentă īn ţările UE, CE a constituit comisii de investigare a posibilităţilor fiecărei ţări de a-şi utiliza limba proprie. Raportul final atrage atenţia asupra faptului că "īn societatea viitorului o limbă care nu va putea fi folosită īn mod liber īn mediile de informare electronică va decădea rapid la statutul de dialect şi apoi va muri". S-au stabilit o serie de priorităţi, de modalităţi de ieşire din impas, implementate prin programe prioritare ale UE sau ale altor agenţii. O influenţă importantă a avut-o industria.

S-au identificat două aspecte fundamentale despre ce presupune informatizarea unei limbi:

  • elaborarea de instrumente capabile să prelucreze o anumită limbă īn conformitate cu standarde stabilite
  • cunoştinţele lingvistice propriu-zise (resursele)

La ora actuală există instrumente, dar lipsesc pentru multe limbi resursele computaţionale. Tocmai pentru a īndrepta această stare de fapt, programele/proiectele finanţate de CE īn ultimii 8-10 ani s-au referit īn exclusivitate la realizarea de resurse lingvistice īntr-un context unitar şi la cercetări privind identificarea unor standarde universale. Fiecare ţară are resurse lingvistice primare (dicţionare, gramatici, texte literare). Pentru a putea fi prelucrate unitar mai multe limbi este necesară găsirea unor elemente comune extralingvistice suficient de expresive pentru a cuprinde diversele tradiţii, şcoli prezente īn alcătuirea dicţionarelor.

S-au dezvoltat recomandări, standarde, limbaje de prezentare a acestor standarde, astfel īncāt un dicţionar descris prin aceste metode poate fi vizualizat ca şi versiunea tipărită, dar şi īn aceeaşi manieră ca alte dicţionare şi poate fi folosit īn aplicaţii variate. Īn acelaşi mod pot fi descrise resurse ale mai multor limbi, permiţând ca instrumentele dezvoltate care lucrează pentru engleză să poată lucra la fel de bine şi pentru limbile mici.

Realizarea resurselor lingvistice trebuie să pornească de la sursele primare autorizate. Au existat īncercări făcute de "amatori", care au demonstrat inadecvare lingvistică, descriere parţială etc.

Cea mai bună descriere a unei gramatici este o colecţie de exemple comentate analizate īn termenii unor convenţii neutre şi unanim acceptate precum şi o colecţie de contra-exemple care să explice de ce nu sunt corecte. Acesta este īn esenţă un corpus sintactic al limbii īn cauză. Pe baza unui corpus sintactic (tree-bank) relevant, se pot face apoi cercetări, evaluări şi validări pentru orice noi teorii lingvistice.

Formalizările sunt temporare, de aceea trebuie să fie cāt mai transparente.

Ceea ce se speră este ca experţii care sunt īn comisie, cei care vor mai veni, să poată şi să vrea să participe la realizarea acestui proiect prin cunoştinţele şi abilităţile lor. Beneficiile vor fi mutuale pentru toate direcţiile reprezentate īn acest efort, care trebuie să fie naţional.

Elemente organizatorice propuse:

  • definirea cāt se poate de precisă a principalelor subdomenii de activitate
  • stabilirea obiectivelor care pot fi atinse pe termen foarte scurt şi scurt (MDA)
  • identificarea surselor de finanţare
  • modul īn care trebuie diseminate rezultatele
  • alegerea unui birou de conducere operativă, statutul de membru, modalităţi de atragere de membri şi de schimbare a componenţei comisiei
  • statutul comisiei

Dl. Dan Tufiş aminteşte că problemele care vor trebui să preocupe Comisia fac parte dintr-un context mai general: crearea societăţii informaţionale care are ca obiectiv asigurarea universalităţii oportunităţilor (prin accesul neīngrădit la cunoştinţele existente), promovând eliminarea barierelor lingvistice. Īn acest sens, dă cuvântul Preşedintelui Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei (secţia coordonatoare a Comisiei), dl. Academician Mihai Drăgănescu, promotorul societăţii informaţionale īn România.

Domnul Academician Mihai Drăgănescu :

CILR e pregatită de mult şi prezidiul Academiei a hotărāt īnfiinţarea ei şi l-a numit pe dl. Dan Tufiş preşedinte pentru că lingvistica computaţională şi inteligenţa artificială, domenii īn care dânsul este specialist, sunt chemate alături de lingvistica tradiţională românească pentru a rezolva problemele informatizării limbii române, problemă de interes naţional nu numai pentru societatea academică ci şi pentru companiile de software. Microsoft de pildă a lansat deja programe localizate īn limba română.

UNESCO va discuta īn toamnă aspectul multilingvistic al lumii şi va propune un proiect de recomandări (dl. academician Dan Tufiş a participat la redactarea raportului) adresat tuturor statelor membre privitor la accesul universal la cyberspaţiu şi promovarea multilingvismului. Viziunea vorbitorului asupra comisiei este că aceasta este de mare perspectivă īn societatea cunoaşterii. Societatea se transformă īntr-o societate a cunoaşterii. Academia Română are meritul de a fi lansat īn România termenul de "societatea cunoaşterii".

Pe situl internet al Academiei se găsesc informaţii despre acţiunile sale īn acest sens. S-a lansat un program naţional pentru cercetare şi dezvoltare īn domeniul informaţional care cuprinde şi secţiuni privitoare la informatizarea limbii. Din consiliul INFOSOC fac parte şi reprezentanţi ai Microsoft România (Silviu Hotăran) şi ai Academiei (Drăgănescu)

Se poate vorbi de două categorii de vectori ai societăţii cunoaşterii:

  • Vectori tehnologici - internet, cartea electronică (90% īn următorii 20 de ani).
  • Vectori funcţionali - managementul cunoaşterii (nu există īn România).

Teoria cunoaşterii din filosofie trebuie extinsă (trebuie să i se adauge elemente noi, cum ar fi inteligenţa artificială, dat fiind că orice element lingvistic este un act cognitiv).

Īn managementul cunoaşterii va exista īntotdeauna o cunoaştere secretă, economică, dar şi una care trebuie să fie liberă pentru īntreaga lume, cum este cunoaşterea ştiinţifică fundamentală. Resursele lingvistice trebuie să fie la dispoziţia tuturor. (Massachusetts Institute of Technology pune pe internet toate cursurile sale).

Sugerează ca centrul RACAI - actualmente ICIA (Institutul de Cercetări īn Inteligenţă Artificială al Academiei Române) - să facă legatura cu societatea cunoaşterii prin această comisie, dar şi prin formarea unui colectiv pentru societatea cunoaşterii (Centrul pentru inteligenţă artificială şi societatea cunoaşterii).

Īn īncheiere adresează felicitări şi urează succes membrilor Comisiei.

Domnul Academician Florin Filip - vicepreşedinte al Academiei şi preşedinte al programului Societatea informaţională, societatea cunoaşterii.

Observă că apariţia acestei comisii este oportună şi justificată pentru că Academia Română are menirea tradiţională de a cultiva limba română şi este bine să se īncadreze īn mişcarea mondială.

O altă motivaţie a apariţiei comisiei ar fi legată de necesităţile economice şi tehnice. G7 a lansat un proiect pilot pentru activităţi lucrative īntre ţări. Pentru a putea participa, cineva trebuie să cunoască elemente de limbă şi cultură a partenerilor. Eliminarea barierelor lingvistice a fost şi scopul programelor comunitare FP3 - FP5 (crearea unui grup de tehnologii aplicabile limbajului uman - HLT). Prin programul Societatea informaţională, societatea cunoaşterii (vezi www.academiaromana.ro) şi prin activitatea Comisiei, se asigură cadrul pentru realizarea acestor proiecte şi eventuala conectare la programele europene (FP5), iar proiectul INFOSOC oferă cadrul financiar pentru dezvoltarea de proiecte precise.

                ***

Domnul Dan Tufiş remarcă prezenţa īn sală a reprezentanţilor Academiei, ai universităţilor din Bucureşti şi Iaşi, primele care au inclus în programul īnvăţămāntului superior cursuri de master īn lingvistica computaţională, ai sectorului privat cu preocupări specifice bine conturate īn domeniul prelucrării automate a limbii române, ai instituţiilor guvernamentale şi a unei delegaţii din Republica Moldova. De asemenea, menţionează interesul manifestat de românii din diaspora, subliniind contextul favorabil acestei direcţii (datorat şi presiunilor internaţionale).

Dl. Gleb Drăgan, Membru Corespondent al Academiei, preşedintele Comisiei de terminologie pentru ştiinţe exacte a Academiei

Menţionează deplasarea pe care a făcut-o la Chişinău pentru Comisia de terminologie pentru ştiinţe exacte. Domnia sa īşi exprimă bucuria pentru īnfiinţarea comisiei şi convingerea īntr-o fructuoasă colaborare a noii Comisii cu cea de terminologie pentru ştiinţe exacte. De asemenea, salută prezenţa īn număr mare a românilor din Moldova.

Introducerea de elemente prescriptive īntr-o limbă specială este limitată de numeroase atribute, pentru că la nivel semantic poate apărea un conflict. Expansiunea deosebită necesită un serios studiu terminologic. Terminologia facilitează studiul şi controlul limbajului.

Īn ţările evoluate există două categorii de limbi (engleza şi limbile romanice) care prezintă diferenţe īn modul de transmitere a cunoaşterii (īn ontologie). Īn IA, "o ontologie defineşte termenii precum şi regulile care indică īn ce mod se combină termenii". Caracteristicile unei ontologii sunt: claritate şi obiectivitate, exhaustivitate, coerenţă, extensibilitate, intervenţia ontologiei primare (să nu existe contradicţii cu termeni deja confirmaţi). Ontologia domeniului (īn ştiinţele exacte) cuprinde vocabularul dintr-un anumit domeniu. Există ontologii disponibile pentru internet (Ortolingua, WordNet) care au īn vedere evidenţierea problemelor semantice. Ontologia īn sine constituie o reprezentare şi o structură conceptuală a structurilor complementare.

Īncheie subliniind necesitatea unei colaborări īntre comisia condusă de domnia sa şi CILR, şi includerea a cāt mai multor specialişţi din Basarabia (eventual chiar a Academiei Republicii Moldova).

Dl. Profesor Florin Tănăsescu, preşedintele TERMROM

Īn calitatea sa de preşedinte al Termrom (organizaţie īnfiinţată de Academicianul Ion Coteanu, prin sprijinul Uniunii Latine), avertizează asupra pericolului preluării necontrolate a neologismelor. Informatizarea este un suport dat lingvistului de a face ordine īn gāndirea sa. Problema neologismelor este acută. În acest sens, sunt cunoscute scandalurile din Franţa, unde academia prin tradiţie urmăreşte restrângerea neologismelor īn terminologia franceză. Rolul Academiei ar trebui să fie acela de a propune moduri de īnţelegere a unui cuvânt.

Face mai multe sugestii:

  • realizarea unui inventar al tuturor celor care lucrează în domeniu (lingvişti computaţionali, traducători, terminologi) şi invitarea acestora să participe la CILR
  • necesitatea atragerii lingviştilor (institutele de lingvistică ale Academiei, catedrele universitare)
  • intrarea īn banca de date a UE
  • atragerea reprezentanţilor īnvăţământului mediu

Domnul Dan Tufiş arată că un astfel de inventar reprezintă o preocupare programatică a comisiei. De asemenea, subliniază că tezaurul electrotehnic va constitui o resursă fundamentală. De altfel, rolul lingviştilor este acela de a crea resursele primare ale unei limbi. Realizarea unor resurse electronice de bună calitate nu poate fi concepută fără a porni de la resurse primare de referinţă, create de profesionişti ai domeniilor fundamentale ale studiului limbii (fonologie şi fonetică, lexicologie şi lexicografie, sintaxă, semantică).

Domnul Conferenţiar Emil Ionescu, Catedra de Limba Română a Universităţii Bucureşti

Sugerează ca fiecare specialist să aducă la cunoştinţa Comisiei proiectele īn desfăşurare pentru ca specialiştii să se cunoască īntre ei. īn acest sens, ar trebui creată o adresă electronică la care să se trimită informaţiile şi o listă care să permită accesul la adresele celorlalţi.

Doamna Profesor Adriana Vlad, Catedra de Electronică a Universităţii "Politehnica" Bucureşti

Menţionează importanţa punctuaţiei, inclusiv īn domeniul terminologiei, obiect al unor studii pentru multe alte limbi, dar mai puţin studiată īn limba română.

Domnul Profesor Ştefan Trausan-Matu, Catedra de Calculatoare a Universităţii "Politehnica" Bucureşti

Īntr-o intervenţie succintă propune:

  • concentrarea asupra strategiei comisiei (considerānd oportună organizarea unei sesiuni de comunicări pe tema activităţilor desfăşurate de membri)
  • crearea unei liste electronice de comunicări
  • crearea unui sit web care să includă cataloage cu trimiteri la resurse
  • inventarierea resurselor deja existente - CD-rom, materiale aflate la edituri - şi gruparea lor pe tipuri (neadnotate, adnotate), ca şi a instrumentelor aplicabile limbii romāne (īnvăţare asistată, alte programe)
  • stabilirea unei politici de armonizare a intereselor
  • preocuparea pentru vizibilitatea resurselor existente

Doamna A. Vlad intervine pentru a susţine ideea sesiunii de comunicări, subliniind importanţa acesteia īn a arăta lingviştilor cum se poate folosi computerul. Domnul D. Tufiş menţionează necesitatea punerii de acord a competenţelor avānd ca scop aducerea limbii române la egalitate cu celelalte limbi. Astfel, este obligatorie crearea de standarde "inginereşti" dar motivate lingvistic.

Domnul Profesor Nicolae Saramandu, directorul Institutului de Fonetică şi Dialectologie "Al. Rosetti" al Academiei Române, Bucureşti

Menţionează realizarea Atlasului Lingvistic Român pe regiuni, al cărui conţinut este elaborat de lingvişti şi ar trebui ulterior informatizat. Domnia sa afirmă că, īn general, lexicografii şi dialectologii ştiu ce ar vrea de la un sistem informatizat, dar nu au posibilitatea practică de a informatiza rezultatele activităţii lor din cauza costurilor unei astfel de operaţii. Īşi exprimă speranţa ca īn contextul acestei Comisii să se realizeze un proiect informatic privind Atlasului Lingvistic Român pe regiuni.

Domnul Silviu Hotăran, Director General Microsoft România

Prezintă eforturile Microsoft de a localiza produsele sale īn cât mai multe limbi (peste 60) pentru creşterea nivelului de accesibilitate arătând că limba română este printre limbile īn care s-a realizat localizarea. Subliniază că ar fi de dorit ca specialiştii în limbă să participe activ la elaborarea şi comentarea viitoarelor versiuni īn limba română ale programelor Microsoft, arătând că noua Comisie poate constitui un factor activ īn acest sens.

Domnul Valeriu Culev, Centrul Naţional de Terminologie Chişinău, şi "Termrom Moldova"

Īşi afirmă bucuria pentru grija Academiei Române pentru limba de peste Prut. Domnia sa menţionează că s-au creat nişte instituţii şi s-a introdus predarea īn limba română, dar nu se poate contesta superioritatea informaţională a limbii ruse. Este cu atât mai important să se facă paşi concreţi pentru a avea acces la informaţie īn limba română, nu īn rusă, urmărindu-se "românizarea informaticii".

Susţinând ideea inventarierii resurselor umane şi tehnologice existente, īşi exprimă speranţa ca, īn viitor, comisia să devină un centru de emulaţie şi coordonare.

Domnul D. Tufiş arată că proiectele propuse de specialiştii din Republica Moldova vor avea tot sprijinul Comisiei (inclusiv prin reprezentanţii din Comisie) īn promovarea lor către sursele de finanţare adăugând că terminologia, şi aici a salutat colaborarea extrem de fructuoasă īntre teminologii din Moldova şi cei din Romānia) are un mare rol īn producerea de date terminologic curate.

Doamna Gabriela Vărzaru, Director al Direcţiei Coordonare Traduceri, Institutul European din România

Menţionează că s-ar putea īnvăţa din experienţa engleză cum se promovează limbile pe internet (dicţionare pe CD-rom, Bank of English, Collins).

Una din preocupările domniei sale se referă la limbajul comunitar, care trebuie introdus sau adaptat. UE promovează toate limbile statelor membre ca limbi oficiale (traducerile documentelor īn cadrul UE reprezintă 1 milion de pagini pe an). Există bănci de date care conţin documentele traduse Celex, Eurolex, (legislaţie).

Īn România, de traducerea legislaţiei comunitare se ocupă un colectiv format din 8 persoane care īntâmpină mari dificultăţi (inexistenţa unor termeni, absenţa dicţionarelor bilingve, accentuată specializare a limbajului - 30 de domenii)

Dorinţa acestui colectiv este de a putea colabora cu un comitet terminologic (format din universitari, cercetători, experţi din administraţie) pe subsecţiuni, care să acopere sectoare şi subsectoare ale documentelor UE

Īn īncheiere domnia sa subliniază faptul că informatizarea reprezintă un mijloc de protecţie a limbii şi că momentul actual este deosebit de favorabil pentru producerea de instrumente electronice care să ducă la o mai bună cunoaştere a limbii de către români şi străini.

Domnul Conferenţiar Dan Cristea, decanul Facultăţii de Informatică a Universităţii "A.I. Cuza", Iaşi

Explică preocupările actuale ale lingvisticii computaţionale, care se bazează pe necesitatea de a avea corpusuri cât mai extinse. Īn acelaşi timp, este necesară completarea corpusurilor cu adnotări (care să adauge textului informaţie explicită la diferite niveluri), pentru care colaborarea lingviştilor este absolut necesară.

Subliniază necesitatea existenţei unui mediu de comunicare (sit electronic) pe care să fie disponibile atât instrumente cât şi resurse. Īn acest sens, aminteşte o propunere mai veche, discutată şi la Chişinău, de a se crea un consorţiu asociat comisiei, pentru care Facultatea de Informatică a Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi poate asigura suport logistic.

Menţionează implicarea Facultăţii şi a centrului RACAI īn proiectul Balkanet din cadrul FP5, care urmăreşte realizarea unei ontologii semantice de tip WordNet pentru limba română.

Domnul Jorj Gentimir, Director General al IASSID

Prezintă proiectul la care lucrează IASSID: o platformă care să poată importa şi exporta cunoştinţe lingvistice şi de domeniu. Obiectiv principal de cercetare, această platformă constituie baza funcţională a unui program de traducere automată īn ambele sensuri pentru perechile de limbi engleză - română, franceză - română. Proiectul şi-a propus să aibă īn vedere limbaje specializate, fiecare cu o anumită topică, incluzând circa 500 000 de termeni pentru limba română. Principala problemă a programului ar fi că lucrează ca un procesor pe expresii şi, deci, absenţa unui termen blochează mecanismul.

Domnul Dr. Ştefan Covaci, Director General al Agentscape România

Consideră că această comisie ar trebui să funcţioneze ca o piaţă pentru creatorii de programe sau resurse, dar şi ca un factor activ de conştientizare a opiniei publice şi factorilor decidenţi pentru creşterea cererii de astfel de produse. Ea trebuie, fără īndoială, să se adreseze celor care au nevoie de acces la informaţia publică. Ar fi de dorit să se dea o atenţie sporită calităţii a tot ce se va produce şi se va publica pe site-ul Comisiei şi să se instituie un fel de "timbru de calitate" pentru produsele existente pe piaţă. Un alt scop al eforturilor ar fi uşurarea accesului prin utilizarea de standarde deja existente īn domenii verticale.

Atenţia iniţială a comisiei trebuie să se īndrepte spre domeniul public, dar este de aşteptat ca, īn timp de, acest gen să devină o afacere, o parte din activităţile iniţiale putānd fi preluate de sectorul comercial şi de afaceri. Apare aşadar necesitatea obiectivă de a găsi cumpărători, ca surse de finanţare, având īn vedere faptul că informaţia creşte cantitativ şi calitativ (complex), dinamism.

Un rol important pe care l-ar putea avea comisia este inventarierea expertizei existente, arătând că dezvoltarea unor programe de extragere automată de date din activitatea persoanei (proiecte, rezultate, articole) este deja fezabilă tehnologic. Inventarul direcţiilor de expertiză ar trebui să fie public pe site-ul comisiei, astfel īncât cei interesaţi de rezolvarea unei anumite probleme practice să poată contacta pe cei mai īn măsură specialişti.

Īn īncheiere, se subliniază faptul că momentul este bine ales, având īn vedere şi multitudinea de programe europene care vizează tehnologia informaţiei şi a limbajului (IST, E-Content).

Domnul dr. Florin Vasilescu, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan" al Academiei Române

Subliniază importanţa aspectului financiar dar şi necesitatea de a avea un cadru clar, orientat spre un scop bine definit. Domnia sa, declarând deschiderea lingviştilor spre tehnologiile informatice, īşi manifesta dorinţa de a īnţelege mai exact rolul efectiv al lingviştilor īn societatea informaţională.

Domnul Dan Tufiş explică faptul că tehnologiile informatice ale limbajului presupun o distincţie clară īntre mecanismele de prelucrare şi resursele lingvistice pe care se bazează prelucrările efective. Simplificānd lucrurile, s-a spus, implementarea mecanismelor de prelucrare lingvistică revine informaticienilor, iar lingviştilor le revine sarcina producerii, īntr-un format direct interpretabil de programele software, a resurselor lingvistice. Tehnologiile limbajului aparţin prin excelenţă domeniului experimental. O paradigmă foarte importantă a cercetării de lingvistică computaţională presupune numeroase experimente lingvistice ale căror ipoteze şi mai ales rezultate necesită validarea. Acest lucru implică cu necesitate expertiza şi de multe ori intuiţia lingvistului profesionist.

Īn īncheierea lucrărilor, se menţionează că īn următoarea şedinţă a Comisiei se vor dezbate problemele care au rămas nediscutate. Procesul verbal al şedinţei, ca şi lista participanţilor cu adresele lor electronice vor fi difuzate tuturor celor participanţi ca şi membrilor care, din diverse motive, nu au putut participa la şedinţa inaugurală. Un proiect de statut va fi pus la dispoziţia participanţilor, pentru a putea fi comentat īnainte de şedinţa următoare la care se doreşte adoptarea sa.

Domnul Dan Tufiş multumeşte tuturor participanţilor pentru prezenţa lor activă şi invită reprezentanţii firmei IASSID să facă o scurtă demonstraţie a proiectului lor.



 
  • Octombrie 2007
    La sectiunea Activitati/Evenimente a fost adaugata pagina dedicata Atelierului de Lucru Resurse Lingvistice Romanesti si Instrumente pentru Prelucrarea Limbii Romane, 14 - 15 decembrie 2007, Iasi.
   
 top          home
   
Vizitatori  21847
     Contact